Software

Proiectul "Polar Connect" isi propune sa ocoleasca Stramtoarea Hormuz si Rusia pana in 2030

Avand in vedere instabilitatea crescanda din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeana (UE) ia in considerare utilizarea Arcticii ca ruta alternativa pentru traficul sau de internet. In ultimul deceniu, Europa a investigat viabilitatea Arcticii ca un coridor digital sigur. Razboiul cu Iranul a accelerat aceste eforturi, intr-un moment in care inginerii de retea si-au exprimat deja ingrijorari cu privire la securitatea cablurilor submarine din regiunile Marii Rosii si Golfului Persic, potrivit The Verge.

In prezent, aproximativ 90% din traficul de internet al Europei trece prin Marea Rosie. Europa considera acest lucru un risc major pentru suveranitatea sa digitala.

Recentele tulburari din Orientul Mijlociu au dus la multiple incidente de rupere a cablurilor, care au provocat intreruperi.

Situatia actuala a inceput in 2024, cand o racheta Houthi a lovit o nava care tranzita Marea Rosie prin stramtoarea Bab el-Mandeb, dintre Yemen si Djibouti. Atacul a facut ca nava sa pluteasca fara tinta in zona, iar ancora acesteia a taiat trei cabluri submarine care treceau prin acest punct de strangulare natural. Au fost necesare peste patru luni de negocieri inainte ca o nava de reparatii a cablurilor sa poata fi adusa pentru a remedia avariile fara a fi ea insasi atacata.

Un alt incident a avut loc in zona in septembrie 2025, cand o nava comerciala este suspectata ca si-a tarat ancora peste patru cabluri. A fost necesara desfasurarea din nou a unor negocieri, timp de cateva luni, pentru ca reparatiile cablurilor sa poata avea loc fara obstacole.

Avand in vedere aceste preocupari, UE a evidentiat, intr-un raport de la inceputul acestui an, zona arctica ca o alternativa importanta. Raportul a solicitat, de asemenea, ca o conexiune arctica sa fie o initiativa prioritara pentru Europa. Sunt prevazute doua conexiuni, printre care Far North Fiber, care se preconizeaza ca va lega Europa de Japonia prin Pasajul de Nord-Vest, dintre Groenlanda si Canada. A doua este Polar Connect, care urmeaza o ruta mai directa pe la Polul Nord, spre America de Nord si Asia de Est.

Cablul Polar Connect a primit prioritate, iar UE a alocat pana in prezent aproximativ 9 milioane de euro pentru lucrarile pregatitoare. Costurile totale de instalare sunt estimate la 2 miliarde de euro. Unele dintre lucrarile pregatitoare includ o cercetare a traseului pentru cablu, planificata pentru aceasta vara. Tarile nordice joaca un rol de lider in proiect, iar discutiile sunt in curs pentru a implica Japonia si Coreea de Sud.

Organizatiile care participa la aceasta faza initiala de planificare includ operatorii de retele academice nordice (NORDUnet), Secretariatul Suedez pentru Cercetari Polare si firma nordica de telecomunicatii GlobalConnect Carrier. Un raport intocmit de consortiu a justificat ruta arctica ca fiind cea mai eficienta solutie pentru transmisia pe distante lungi a unor volume mari de date in Europa.

Instabilitatea regionala este motivul principal pentru care UE cauta noi rute catre Asia. In prezent, alternativele sale sunt fie sa treaca prin Statele Unite, fie prin Rusia. Trecerea prin regiunea polara este singura ruta care nu va traversa teritoriul controlat de alte guverne, dar proiectul propus, numit Polar Connect, are propriile sale provocari.

Cablul submarin arctic este un subiect care a ridicat ingrijorari cu privire la viabilitate. Furnizorul american de telecomunicatii Quintillion a fost initial infiintat pentru a construi un cablu submarin din Japonia catre Europa, trecand pe la Polul Nord. Compania a reusit sa instaleze doar un cablu submarin in nordul Alaskai si Japonia. Quintillion a fost recent achizitionata de compania de telecomunicatii din Alaska GCI, dupa mai multi ani de provocari operationale.

Cablul Quintillion a suferit o intrerupere majora in 2023 din cauza deplasarii ghetii marine. Fara un spargator de gheata, reparatiile au trebuit sa astepte luni de zile pana cand gheata s-a dispersat, ceea ce a afectat semnificativ veniturile companiei. Europa s-ar putea confrunta cu o serie de provocari similare, deoarece nu exista nave de cabluri cu capacitati de spargere a ghetii. Instalarea unui cablu din Europa prin Polul Nord, trecand prin Stramtoarea Bering pentru a ajunge la Tokyo, va necesita cel putin doua nave - una pentru instalarea cablului si cel putin un spargator de gheata. Acest lucru ar putea creste costurile, fara a mai mentiona ca intretinerea cablului va necesita, de asemenea, aproape acelasi set de nave.

Polar Connect pare sa se confrunte cu probleme similare, dar situatia geopolitica globala actuala determina Europa sa investeasca intr-o alternativa care nu este supusa capriciilor unor lideri instabili. Obiectivul este ca cablul sa fie operational pana in 2030, insa lucrul in conditiile dificile din Arctica va avea cu siguranta un impact asupra acestui calendar.

Articolul UE ia in considerare instalarea unui cablu submarin sub Polul Nord pentru a conecta Europa cu Asia, pe fondul instabilitatii din Orientul Mijlociu apare prima data in Go4IT.