Cultura si divertisment

In prezent, diagnosticul migrenei se bazeaza in principal pe simptomele descrise de pacient. Nu exista un test de sange, o scanare sau un biomarker consacrat care sa confirme singur diagnosticul. Potrivit Euronews, Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca migrenele afecteaza aproximativ 14-15% din populatia lumii, adica peste un miliard de oameni. Studiul publicat in revista Neurology sugereaza insa ca boala lasa urme biologice care depasesc cu mult episodul de durere de cap. Ce a descoperit inteligenta artificiala Cercetatorii de la Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie au analizat date din Trrndelag Health Study, un amplu studiu populational norvegian. Pentru partea de diagnostic au fost incluse 43.197 de persoane, dintre care 8.974 au fost clasificate ca avand migrena. Algoritmul a primit informatii despre starea generala de sanatate, sanatatea mintala, afectiuni cardiovasculare si musculoscheletale, somn, activitate fizica, medicamente, caracteristici demografice si date genetice. Un detaliu este esential: modelul nu a primit informatii despre caracteristicile durerii de cap. Chiar si asa, cel mai performant model a obtinut un scor AUC de 0,80 in analiza initiala si 0,79 pe setul de testare separat. AUC este o masura folosita pentru a evalua cat de bine poate un model sa distinga intre doua categorii. Adaugarea informatiilor genetice a imbunatatit doar marginal rezultatul, ceea ce arata ca datele clinice generale au avut deja o contributie importanta. Varsta a fost cel mai important factor folosit de model, urmata de elemente precum durerile de gat, menstruatia si greata. Migrenele afecteaza aproximativ 14-15% din populatia lumii. Imagine ilustrativa. Foto: magnific.com Patru tipuri de migrena Cercetatorii au mers mai departe si au incercat sa vada daca persoanele cu migrena formeaza grupuri distincte. Dintre 12.185 de participanti pentru care existau suficiente informatii despre durerile de cap, algoritmul a identificat un grup de 1.425 de persoane in care 94% indeplineau criteriile cercetatorilor pentru migrena. Acest grup a putut fi impartit la randul sau in patru subgrupuri. Primul era format exclusiv din barbati. Al doilea se caracteriza prin dureri de gat pronuntate. Al treilea combina mai multe dureri musculoscheletale cu anxietate si depresie. Al patrulea semana cel mai mult cu ceea ce medicii recunosc drept migrena "clasica", inclusiv prin prezenta aurei. Aceasta poate provoca temporar lumini intermitente, linii in zigzag, pete oarbe, furnicaturi, amorteala sau dificultati de vorbire inaintea ori in timpul unui episod. Si semnalele genetice au diferit intre aceste grupuri. Cercetatorii au constatat ca scorurile genetice construite cu ajutorul machine learning au separat mai bine subgrupurile decat scorurile poligenice conventionale. De ce ar putea conta pentru tratament Descoperirea ar putea avea consecinte mai importante decat aparitia unui nou instrument de diagnostic. Una dintre marile probleme ale tratamentului migrenei este ca aceeasi terapie poate functiona foarte bine pentru un pacient si mult mai slab pentru altul. Daca exista mai multe forme biologice ale migrenei, diferentele dintre ele ar putea contribui la aceasta situatie. Pe viitor, cercetatorii spera ca identificarea acestor "semnaturi" biologice ar putea ajuta medicii sa stabileasca mai precis ce tratament are cele mai mari sanse sa functioneze pentru fiecare pacient, in locul unei abordari bazate in mare parte pe incercare si ajustare. Un pas urias pentru viitorul diagnosticului Studiul nu inseamna insa ca AI poate diagnostica deja migrena in cabinet sau ca exista patru diagnostice medicale oficiale noi. Autorii vorbesc despre subgrupuri identificate prin algoritmi si despre dovezi care sustin ipoteza ca migrena este un "spectru" de afectiuni biologice. Cercetarea este de tip observational, iar rezultatele trebuie validate in alte populatii inainte ca ele sa poata schimba practica medicala. Totusi, directia cercetarii este semnificativa. Daca migrena poate fi identificata din combinatii de date clinice, genetice si de mediu, viitorul diagnosticului ar putea depinde mai putin de intrebarea "cum te doare capul?" si mai mult de ceea ce se intampla in organism inainte, in timpul si dupa un episod.