Externe

Nemultumirea aliatilor arabi ai Washingtonului este alimentata atat de atacurile iraniene, cat si de indoielile privind capacitatea Statelor Unite de a proteja statele din regiune si de a redeschide Stramtoarea Ormuz. Potrivit Bloomberg, care citeaza persoane familiarizate cu discutiile regionale, unii oficiali din Golf considera ca liderii iranieni nu vor renunta la controlul exercitat asupra traficului naval din Ormuz decat in urma unei operatiuni militare americane mult mai agresive. Printre scenariile discutate s-ar afla desfasurarea unor trupe americane in anumite zone din Iran si chiar preluarea insulei Kharg, punctul central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Sustinatorii acestei abordari invoca principiul "escaladarii pentru dezescaladare": Washingtonul ar trebui sa provoace Iranului pierderi suficient de mari pentru a-l obliga sa faca concesii privind Stramtoarea Ormuz si programul nuclear. In lipsa unei actiuni decisive, avertizeaza acestia, confruntarea s-ar putea transforma intr-un razboi de intensitate redusa care sa dureze luni intregi, cu efecte majore asupra investitiilor, turismului si exporturilor energetice din Golf. Kuwaitul si Bahrainul, lovite de atacuri iraniene Frustrarea statelor din Golf este amplificata de atacurile iraniene asupra infrastructurii militare, energetice si civile. Kuwaitul a anuntat ca loviturile iraniene au avariat centrale care produc atat energie electrica, cat si apa potabila. Bahrainul si Iordania au fost, de asemenea, vizate, in timp ce petroliere si alte nave comerciale au fost atacate in apropierea Stramtorii Hormuz. Iranul a atacat inclusiv instalatii si baze care gazduiesc forte americane, dupa noile bombardamente efectuate de SUA asupra unor tinte din sudul si vestul teritoriului iranian. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului si Iordaniei, considerandu-le incalcari ale suveranitatii acestor state si amenintari directe la adresa securitatii regionale. Escaladarea i-a facut pe unii lideri arabi sa se intrebe daca garantiile de securitate oferite de Washington mai sunt suficiente. Potrivit Bloomberg, anumite state incearca deja sa-si extinda cooperarea militara cu tari europene. In paralel, Kuwaitul si Pakistanul au discutat despre aprofundarea relatiilor de aparare, iar Bahrainul si Iordania s-ar fi aratat interesate de acorduri similare privind armamentul si pregatirea militara. Qatarul cere oprirea imediata a razboiului Statele arabe nu sunt insa unite in privinta raspunsului care ar trebui dat Iranului. Qatarul, care incearca sa medieze conflictul alaturi de Pakistan, se opune extinderii operatiunilor militare si sustine revenirea imediata la negocieri. Autoritatile de la Doha se tem ca o invazie terestra sau o operatiune impotriva insulei Kharg ar putea readuce confruntarea la intensitatea din lunile martie si aprilie, cand mii de rachete si drone au fost lansate asupra unor tinte din regiune. Stramtoarea Ormuz, din nou aproape blocata Cea mai mare sursa de ingrijorare ramane situatia din Stramtoarea Ormuz, coridorul maritim prin care erau transportate, inaintea razboiului, o parte importanta a petrolului si gazelor naturale exportate de statele din Golf. Traficul naval s-a prabusit din nou dupa reluarea ostilitatilor. Pe 16 iulie, doar trei nave de transport de marfuri au traversat stramtoarea, cel mai redus nivel zilnic inregistrat din luna mai. In aceeasi perioada, nu a fost raportata trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate si a niciunei nave pentru transportul gazelor naturale lichefiate. Ocuparea insulei Kharg, un scenariu cu riscuri uriase Insula Kharg reprezinta una dintre cele mai importante vulnerabilitati strategice ale Iranului. O mare parte a petrolului iranian destinat exportului trece prin terminalele amplasate pe insula. Cucerirea acesteia ar putea limita capacitatea Teheranului de a obtine venituri din petrol si ar oferi Statelor Unite un instrument suplimentar de presiune in negocieri. Operatiunea ar avea insa riscuri uriase. Trupele americane ar putea deveni tinta unor atacuri iraniene de la distanta mica, dificil de interceptat, iar Iranul ar putea raspunde prin lovituri si mai puternice asupra bazelor SUA, oraselor din Golf si infrastructurii energetice. Un atac asupra insulei ar putea impinge si mai sus pretul petrolului, intr-un moment in care pietele sunt deja ingrijorate de perturbarea livrarilor prin Ormuz si de amenintarea rebelilor Houthi de a extinde blocada navala asupra transporturilor saudite. Cotatiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci saptamani pe fondul acestor riscuri. Donald Trump a sugerat ca operatiunile americane nu se vor incheia imediat. Intrebat despre posibilitatea retragerii SUA, presedintele american a afirmat ca Washingtonul ar putea considera campania un succes daca ar pleca, dar a adaugat: "Nu plecam maine". Razboiul ameninta transformarea economica a Golfului Pentru Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite si Qatar, conflictul reprezinta nu doar o amenintare militara, ci si una existentiala pentru strategiile lor economice. Aceste state incearca sa reduca dependenta de petrol si sa atraga investitii in inteligenta artificiala, turism, servicii financiare, tehnologie si infrastructura. Toate aceste planuri presupun insa stabilitate regionala si acces sigur la marile rute comerciale. Atacurile si blocarea partiala a Stramtorii Hormuz au obligat deja unele state sa reduca exporturile, au crescut costurile de transport si au pus presiune asupra bugetelor publice. Liderii din Golf sunt nemultumiti si de prevederile economice discutate in acordul provizoriu dintre Washington si Teheran. Potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sanctiunilor, acces la fonduri inghetate si un fond de reconstructie in valoare de 300 de miliarde de dolari. Niciunul dintre cele sase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intentioneaza, pentru moment, sa contribuie la acest fond. Oficialii arabi resping ideea ca tarile atacate de Iran ar trebui sa finanteze reconstructia Republicii Islamice.