Economic

Spania, anul 2075. Granitele sunt inchise de ani de zile, iar migrantii ajung foarte rar. Sunt acceptati doar cei care indeplinesc conditiile stricte stabilite de autoritati. Tara, in loc sa creasca, s-a micsorat, atat ca populatie, cat si ca economie. Nu mai tine pasul cu marile economii avansate, este un stat imbatranit, cu tot mai putini copii si putina forta de munca, in care lipsesc profesionisti pentru serviciile publice de baza, sute de mii de afaceri s-au inchis, iar PIB-ul a crescut cu 22% mai putin decat ar fi facut-o daca granitele ar fi ramas deschise pentru straini, noteaza El Pais. Acest scenariu distopic este cel prezentat in documentul "Espana ante el reto migratorio: dos escenarios posibles"(Spania in fata provocarii migratiei: doua scenarii posibile), pe care Oficina Nacional de Prospectiva y Estrategia, o directie generala a guvernului, il prezinta miercuri. Prognozele demografice si economice, date peste cap? Este un exercitiu de proiectie care nici macar nu ia in calcul o inchidere completa a granitelor, ci o reducere a fluxurilor migratorii estimate de 30% in urmatorii 50 de ani. Aceasta scadere, care poate parea redusa, ar putea da peste cap toate prognozele demografice si economice si ar zdruncina fundamentele pe care se bazeaza Spania de astazi. Daca tendintele actuale s-ar mentine, populatia Spaniei ar ajunge la 55 de milioane in 2075. Daca insa fluxurile de imigratie ar scadea cu 30% fata de aceste estimari, populatia ar cobori la 40 de milioane, cu aproape 10 milioane mai putin decat in prezent. Si nu doar ca ar fi mai putini oameni, ci societatea ar fi si mai imbatranita decat indica prognozele actuale. Imbatranirea este o caracteristica structurala a economiilor avansate si aceasta tendinta nu se va opri. Asa arata si proiectiile Instituto Nacional de Estadistica, pe baza carora ONPE si-a construit analiza: persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta 30% din populatie in 2055, cu zece puncte procentuale mai mult decat in prezent, iar sporul natural negativ (mai multe decese decat nasteri) va atinge un varf in 2061. Migrantii, care sunt de obicei mai tineri, actioneaza ca un echilibru si tempereaza acest declin demografic, asa cum arata si un studiu recent al centrului de analiza Fedea: in ultimele doua decenii, impactul negativ al imbatranirii asupra economiei ar fi fost dublu fara imigratie. Populatia activa ar scadea de la 33 de milioane in scenariul de baza Potrivit simularii ONPE, populatia activa ar scadea de la 33 de milioane in scenariul de baza la 24 de milioane in 2075. Impactul ar fi deosebit de puternic in sectoarele dependente de forta de munca straina, esentiale atat pentru economia spaniola, cat si pentru mentinerea serviciilor publice. Este cazul agriculturii, care ar pierde o treime din exploatatii. De asemenea, ar disparea aproximativ 90.000 de baruri si restaurante, echivalentul a circa jumatate din cele existente astazi, ceea ce ar genera efecte negative si in alte domenii, precum industria alimentara sau turismul. Zonele depopulate ar fi si ele afectate: Huesca, Soria si Teruel, cele mai slab populate provincii, ar pierde 28% din locuitori, iar aproximativ 2.300 de localitati ar putea disparea de pe harta. Pe masura ce imbatranirea populatiei se va accentua si numarul persoanelor dependente va creste cu 60% fata de nivelul actual, pana la trei din zece ingrijitori ar disparea. Cu mai putini angajati care contribuie la sistemul de securitate sociala, sustenabilitatea pensiilor, deja o provocare majora, ar fi pusa in pericol: fiecare angajat ar trebui sa contribuie cu aproximativ 2.000 de euro in plus anual pana in 2075 pentru a mentine nivelul actual al pensiilor. Viata s-ar schimba si la celalalt capat al piramidei populatiei. Sistemul educational s-ar reduce din cauza scaderii accentuate a natalitatii, ceea ce ar insemna aproximativ 30.000 de clase mai putine in invatamantul primar si 18.000 in cel secundar, cu efecte mai puternice in localitatile mici si posibila disparitie a unor servicii precum transportul scolar sau cantinele. Sistemul sanitar, afectat Nici sistemul sanitar nu ar fi mai putin afectat: listele de asteptare ar creste inevitabil din cauza lipsei de personal medical. Aproximativ 63.000 de medici specialisti ar putea disparea, iar cei ramasi ar trebui sa trateze cu 4% mai multi pacienti. Institutia a inceput elaborarea acestor proiectii la finalul anului trecut, inainte ca guvernul sa anunte, in ianuarie, o regularizare extraordinara de care ar putea beneficia peste jumatate de milion de straini, intr-un context deja marcat de cresterea discursurilor xenofobe si a politicilor dure privind imigratia. La aceasta tendinta a contribuit si ascensiunea liderilor si partidelor extremiste, atat in Spania, cat si in alte tari, cu Donald Trump printre figurile centrale ale acestui val global. Cercul virtuos Spania a incheiat anul 2025 cu 3,58 milioane de angajati straini, aproape 16% din piata muncii, cel mai mare nivel inregistrat vreodata, intr-un context de crestere economica solida care a consolidat atractivitatea tarii pentru migranti. Sosirea acestora, stimulata si de politici mai favorabile decat in alte state, nu doar ca insoteste acest dinamism, ci a devenit unul dintre motoarele principale ale economiei. Din 2020, peste doua milioane de persoane s-au stabilit in Spania, aproape jumatate avand intre 20 si 44 de ani, cu un numar tot mai mare de persoane calificate. Mai multe institutii atribuie fluxurilor migratorii o parte semnificativa din cresterea recenta, inclusiv European Central Bank si centrul de studii Funcas, care estimeaza ca aproape jumatate din cresterea PIB din ultimii trei ani se datoreaza lucratorilor straini. In aceste conditii, o reducere de 30% a fluxurilor ar avea un impact major asupra economiei. PIB-ul ar fi crescut cu 5% mai putin in 2035, pierderea s-ar tripla pana in 2055 (minus 14%) si ar ajunge la 22% in 50 de ani, echivalentul a aproximativ 18.000 de euro mai putin pe an pentru fiecare locuitor. Mai putina imigratie ar insemna si venituri mai mici la bugetul public, deoarece reducerea cheltuielilor nu ar compensa contributiile pierdute din taxe si contributii sociale. "Rezultatele acestui raport arata ca migratia este un element central in configurarea viitorului Spaniei", concluzioneaza documentul.