Economic

Au contat doar deficitele bugetare ridicate post 2020 sau observam "salturi" importante in ponderea datoriei guvernamentale in PIB din cauza unor socuri exogene externe - ce rol au avut criza financiara, criza pandemica si razboiul din Ucraina in aceasta dinamica? Ce ne spune analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu si lung, realizata de Comisia Europeana, in cazul Romaniei si Poloniei? Ce riscuri sunt la adresa / ce factori ajuta sustenabilitatea datoriei in cele doua tari? I.Nivelul, structura si dinamica datoriei guvernamentale in Romania Ultimele date oficiale publicate de Ministerul Finantelor arata ca datoria guvernamentala a ajuns in decembrie 2025 la 1138 miliarde lei, adica 59,6% din PIB. In structura, 7% din datorie este pe termen scurt si 93% pe termen mediu si lung - ponderea redusa a datoriei pe termen scurt in total este un lucru bun, presiunea acuta pe necesarul de finantare fiind mica. In Romania, 47% din datorie este in lei, in timp ce 53% este exprimata in valute (euro, dolari, s.a). Pentru analiza in dinamica, trebuie sa privim la evolutia indicatorului datoria guvernamentala in PIB si nu la cresterea nominala a datoriei - in miliarde lei sau euro. Ponderea datoriei guvernamentale in PIB a crescut in ultimul an de la 54,8% la 59,6%. In prezent, probabil, depasim limita prevazuta in Tratatul de la Maastricht ca si criteriu de aderare la zona euro / convergenta nominala, de 60% din PIB. Evolutia ponderii datoriei guvernamentale in PIB arata trei cresteri consistente in timpul unor crize exogene: criza financiara 2009-2011 (triplare a ponderii in PIB, de la 12,3% din PIB in 2008 la 35,4% din PIB in 2012), criza pandemica 2020-2021 (de la 35% din PIB in anul 2019 la 48,3% din PIB la sfarsitul anului 2021) si razboiul din Ucraina martie 2022-prezent (de la 47,9% din PIB in anul 2022 la 59,6% din PIB la finele anului 2025). (Infografic 1) Conform ultimelor date Eurostat (la Q32025), comparativ cu alte tari europene, Romania are o pondere a datoriei guvernamentale brute in PIB de 58,9%, a 14-a cea mai mica pondere din UE27, sub ponderea medie de 82,1% la nivelul UE27. (Infografic 2) Tarile cu cea mai mare pondere a datoriei in PIB raman Grecia (149,7%), Italia (137,8%), Franta (117,7%), Belgia (107,1%) si Spania (103,2%). Ponderile cele mai scazute se observa in Danemarca (29,7%), Bulgaria (28,4%), Luxemburg (27,9%, si Estonia (22,9%). Comparativ cu Q32024, adica la un an, dinamica datoriei guvernamentale in PIB a fost puternic pozitiva in Romania (plus 5,5 pp din PIB), Polonia (plus 5,0 pp din PIB), Finlanda (plus 4,7pp din PIB), Bulgaria (plus 4,1pp din PIB), Franta (plus 4,0pp din PIB) si Lituania (plus 2,6pp din PIB). Se observa ca din primele 6 tari cu cele mai ridicate cresteri ale acestei ponderi, cinci tari sunt aflate la granita cu razboiul din Ucraina, validand astfel teza contagiunii negative a proximitatii fata de razboi - teza pe care o voi dezvolta si in cazul cresterii cheltuielilor cu dobanzile. II.Despre cauzele salturilor majore ale datoriei si cheltuielilor cu dobanzile in PIB in Romania. Asa cum am aratat in Infograficul 1, au existat trei mari socuri exogene care au condus la cresterea puternica a ponderii datoriei in PIB, suprapunandu-se unor deficite bugetare dincolo de cele necesare stabilizarii ponderii datoriei guvernamentale in PIB: criza financiara 2009-2011 (+23,1 pp din PIB in 4 ani), criza pandemica 2020-2021 (+13,3 pp din PIB in 2 ani) si razboiul din Ucraina martie 2022-prezent (+11,7pp din PIB in 4 ani). Aceste socuri externe au amplificat dezechilibrele interne, fenomenul de contagiune suprapunandu-se celui de cauzalitate cumulativa. Efectul negativ asupra cheltuielilor cu dobanzile valideaza si el impactul negativ al acestor socuri externe, ponderea acestor cheltuieli in PIB crescand consistent in perioadele celor 3 crize amintite. (Infografic 3) Detaliat, impactul asupra cresterii cheltuielilor cu dobanzile provine din cresterea costurilor de finantare ale Romaniei. Daca ne uitam la evolutia randamentelor la 10y, vom observa patru salturi importante in costurile de imprumut ale Romaniei, salturi structurale de altfel, si nu temporare. Deci cu efecte persistente. Pe langa cele 3 socuri externe amintite mai sus - criza financiara, pandemia si razboiul din Ucraina, Romania a mai avut un salt in costurile de finantare in perioada de anulare a alegerilor prezidentiale de la sfarsitul anului 2024 si perioada de dupa (Infografic 4). In general, Romania a facut cu greu fata crizelor prin care a trecut, acestea au provocat cresteri importante ale ponderii datoriei guvernamentale in PIB. Una dintre principalele cauze este cea legata de favorizarea ideologica aproape exclusiva a austeritatii in detrimentul unor stimuli tintiti pentru cresterea potentialului economic. De exemplu, in pandemie / perioada postpandemie, rapoartele oficiale FMI arata ca statele care au alocat stimuli eficienti pentru economie au avut redresari economice rapide si implicit reversari ale ponderii datoriei in PIB. In ultimii ani, se poate observa o a doua cauza importanta - proximitatea Romaniei fata de razboiul din Ucraina - toate tarile aflate la granita cu razboiul sufera o indatorare mai rapida fata de celelalte, afectate fiind de cresterea costurilor de finantare, consecinta a efectului negativ de contagiune din zona. O a treia cauza importanta este cea legata de inconsistenta respectarii tintelor de deficit bugetar care sa stabilizeze ponderea datoriei guvernamentale in PIB la un nivel sustenabil, in ultimii sase ani. O a patra cauza este mentinerea partial injusta a Romaniei la un nivel de rating cu o singura treapta deasupra celui recomandat investitiilor si de aici costuri de finantare ridicate / diferential intre rata de imprumut si rata reala de crestere economica defavorabil (Romania nu a avut nicio crestere a nivelului de rating in ultimii aproape 20 de ani, ca si cum postaderarea la UE nu a adus nimic bun in tara noastra dpdv al convergentei nominale si reale, economice si sociale). A cincea cauza esentiala o constituie lipsa totala de viziune la nivelul cel mai inalt de decizie privind fundamentarea unor Proiecte majore de dezvoltare a Romaniei, care sa creasca potentialul Romaniei, inclusiv prin motoare de crestere economica endogena - prin cresterea productivitatii totale a factorilor (vezi, de exemplu, esecul unor proiecte precum "Romania Educata" sau lipsa oricarui proiect economic de anvergura, in ultimii ani). Instabilitatea politica de la sfarsitul anului 2024, generata de anularea alegerilor prezidentiale, a fost si ea un factor perturbator consistent la nivel macroeconomic. III.Despre analiza sustenabilitatii datoriei guvernamentale in PIB - Romania versus Polonia. Ideile conform carora Romania poate merge cu ponderea datoriei in PIB catre media UE27 (82% din PIB) sau catre pragul de 90% din PIB (prag de alerta care inseamna tranzitia de la un risc mediu de sustenabilitate pe datorie la un risc ridicat) sunt gresit fundamentate. Romania trebuie sa reverseze tendinta de crestere a ponderii datoriei in PIB in mod structural, prin deficite primare structurale si o crestere a cheltuielilor primare nete structurale conform tintelor angajate in Planul National Bugetar-Structural pe termen mediu 2025-2031. Un diferential rata de crestere economica - rata reala a dobanzii la imprumuturi (r-g) favorabil este un efect structural al unor deficite primare structural reduse si a unor masuri tintite de crestere economica (implementarea strategiei Productivism este o solutie, Planul de Relansare economica bazat pe stimularea investitiilor productive fiind un bun inceput). Cu privire la analiza comparativa, atat Romania cat si Polonia se afla in procedura de Deficit bugetar Excesiv si au semnat angajamente in Planurile Nationale Bugetar Structurale pentru consoidarea fiscal bugetara pe o perioada de 7 ani (2025-2031). Analiza sustenabilitatii datoriei guvernamentale reprezinta pilonul principal in guvernanta economica europeana, bazata pe noile reguli fiscal-bugetare, reflectand direct riscurile reale de finantare si reactia pietelor, inclusiv pe termen mediu si lung. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazeaza pe estimari volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei este mai realista si flexibila, utilizand date mai clare si transparente si integrand riscurile potentiale. Se ofera o evaluare completa a sanatatii finantelor publice. In Q3 2025, Romania si Polonia au avut o pondere a datoriei guvernamentale in PIB apropiata, de 58,9% din PIB si respectiv, 58,1% din PIB. Conform prognozei de toamna a UE (noiembrie 2025), anul trecut, Polonia a inregistrat un deficit bugetar ESA de 6,8% din PIB (cu o alocare importanta pentru cheltuieli militare) si o crestere a PIB real importanta, de 3,2%. Tot anul trecut, Ministerul Finantelor arata in Strategia Fiscal Bugetara 2026-2028 ca Romania a inregistrat un deficit ESA de 7,8% din PIB si o crestere a PIB real de 0,7%. Estimarile indica pentru Romania anului 2026 o crestere economica de 1% (supraestimata, in opinia mea), un deficit bugetar ESA de 6% iar prognoza Comisiei Europene pentru Polonia indica o rata reala de crestere a PIB de 3,5% si un deficit bugetar de 6,3% din PIB. Dar sa analizam indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu si lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora in cazul Romaniei si Poloniei. In cadrul rapoartelor "Debt Sustainability Monitor", Comisia Europeana realizeaza o diagnoza privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a trei indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu si S2 pe termen lung. Pe termen scurt, indicatorul S0 masoara probabilitatea aparitiei unor tensiuni fiscale sau financiare in decurs de 12 luni, utilizand un sistem de alerta timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale si financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro - utilizeaza indicatori care masoara dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar - utilizeaza indicatori pv starea finantelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt si a necesarului brut de finantare si S0-Financiar-Competivitate - utilizeaza indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor si a fluxurilor de capital). S0 reflecta riscurile legate de accesul la pietele de finantare, de volatilitatea financiara si de dezechilibrele bugetare pe termen scurt. In Tabelul de mai jos putem observa o comparatie intre indicatorii de sustenabilitate in cazul Romaniei si Poloniei. In concluzie, conform analizei Comisiei Europene, nu exista risc de criza fiscal-bugetara pe termen scurt, nici in Romania nici in Polonia. Pe termen mediu, Romania are o traiectorie mai instabila, datoria creste mai rapid, iar Polonia ajunge la o pondere a datoriei in PIB mai mare, plecand de la o pozitie fiscala mai expansionista. Pe termen lung, ambele tari au nevoie de masuri de consolidare fiscal-bugetara pentru a evita o traiectorie nesustenabila a datoriei pe termen mediu. Romania are nevoie de o ajustare moderata, iar Polonia de una mult mai mare (tripla ca amplitudine fata de Romania). Romania este mai volatila, dar Polonia este nesustenabila structural. Exista si factori de risc si factori favorizanti pentru sustenabilitatea datoriei guvernamentale in Romania si Polonia. In situatia tarii noastre, principalii factori de risc vin din ponderea relativ ridicata a datoriei detinuta de nerezidenti precum si pozitia investitionala internationala neta, defavorabila. Printre factorii care ajuta sustenabilitatea datoriei guvernamentale in Romania, as enumera presiunea redusa generata de ponderea mica a datoriei pe termen scurt (7%), ponderea adecvata a datoriei externe in PIB, maturitatea rezonabila a datoriei, diversificarea bazei de investitori precum si existenta unui buffer in Trezorerie care acopera peste 3 luni din necesarul brut de finantare. In cazul Poloniei, printre factorii de risc regasim expunerea ridicata a sistemului bancar pe creditele in franci elvetieni si riscul de credite neperformante iar printre factorii care ajuta sustenabilitatea datoriei as putea enumera ponderea ridicata a datoriei in moneda locala, diversificarea ridicata a bazei de investitori si potentialul ridicat de crestere a PIB real. Ambele tari trebuie sa rationalizeze cheltuielilor bugetare / sa creasca colectarea veniturilor la buget si sa acorde stimuli concreti pentru cresterea potentialului economic, a productiei interne, masura care ar ajuta atat la atingerea tintelor de consolidare fiscal-bugetara cat si la cresterea sustenabilitatii datoriei guvernamnetale.