Zf 24

Evolutia ROBOR nu evidentiaza anomalii semnificative, nivelul indicelui fiind in concordanta cu deciziile de politica monetara ale Bancii Nationale a Romaniei si cu dinamica inflatiei, arata o analiza realizata de specialistii RoEM-UBB FSEGA in contextul investigatiei Consiliului Concurentei (CC) privind presupusa coordonare a cotatiilor ROBOR de catre mai multe banci din Romania.

"ROBOR trebuie inteles atat ca un ansamblu de rate aplicabile tranzactiilor de pe piata interbancara, cat si ca un reper care arata costul lichiditatii din economie. Din aceasta perspectiva, evolutia sa si eventualele suspiciuni privind o posibila manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnica, din punct de vedere financiar si juridic, evitand interpretarile simplificate sau politizarea subiectului. In acelasi timp, orice argumente si dovezi pe care Consiliul Concurentei le va face publice in legatura cu presupusa manipulare a ROBOR vor trebui analizate pe baza unor considerente si criterii de specialitate", explica specialistii RoEM, proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

La fel cum bancile stabilesc dobanzi pentru depozitele atrase si creditele acordate clientilor, acestea percep dobanzi pentru operatiunile realizate intre ele, respectiv pentru imprumuturile si plasamentele pe piata interbancara. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) nu reprezinta o singura dobanda, ci un set de rate care difera in functie de termenul finantarii. In cazul pietei interbancare din Romania, ratele ROBOR sunt stabilite pentru mai multe scadente: overnight (O/N - o zi, incepand din ziua mecanismului de fixing), tomorrow next (T/N - o zi, incepand din urmatoarea zi lucratoare), o saptamana (1W), o luna (1M), trei luni (3M), sase luni (6M) si 12 luni (12M). O importanta deosebita are rata ROBOR la 3 luni, care a fost utilizata timp de mai multi ani ca cel mai frecvent reper pentru calcularea dobanzilor la creditele ipotecare pe termen lung.

Specialistii RoEM-UBB FSEGA precizeaza ca ratele ROBOR nu sunt doar simple dobanzi la care se pot derula tranzactii interbancare, ci indeplinesc si rolul unui reper pentru piata monetara interbancara, sintetizand, pentru fiecare scadenta, informatii relevante despre conditiile pietei si indica nivelurile la care participantii sunt dispusi sa tranzactioneze, contribuind astfel la formarea pretului (price discovery).

"Analizand structura cotatiilor ROBOR, se observa ca, pe masura ce scadenta este mai lunga, volumul tranzactiilor efective scade. Aceasta este o caracteristica fireasca a pietei, intrucat participantii prefera, de regula, maturitatile mai scurte, care implica riscuri mai reduse de lichiditate si de durata. Chiar si in situatiile in care numarul tranzactiilor efective pentru scadente mai lungi, precum 6 luni sau 12 luni, este redus, cotatiile ROBOR pe termen mai lung continua sa indeplineasca rolul de reper de pret pentru piata financiara", spun analistii RoEM-UBB FSEGA.

ROBOR este un indicator relevant pentru mai multe categorii de participanti la piata financiara: pentru persoanele care au credite cu dobanda variabila legata de acest indice, evolutia ROBOR influenteaza direct nivelul ratei lunare; pentru banci, ROBOR reprezinta costul finantarii pe piata interbancara. Pe langa acestea insa, ROBOR este, in primul rand, un indicator tehnico-financiar al pietei monetare, care reflecta reperele economice de baza ale pietei respective, explica specialistii RoEM-UBB FSEGA.

Ca orice rata a dobanzii de pe piata monetara, ROBOR nu poate fi analizat separat de contextul economic in care evolueaza. Nivelul sau reflecta in principal costul banilor si este influentat de o serie de factori, precum asteptarile privind evolutia economiei, lichiditatea disponibila in piata, riscurile de neplata sau riscurile sistemice, precum contextul monetar si financiar intern si international. Dintre acesti factori, un rol esential il au politica monetara si dinamica inflatiei, arata analiza RoEM.

"Analiza evolutiei ratelor ROBOR in perioada cuprinsa intre trimestrul IV din 2018 si trimestrul IV din 2025, interval care se suprapune in mare masura perioadei vizate de investigatia Consiliului Concurentei, arata ca valorile medii ale acestora pe intreaga perioada analizata se situeaza in interiorul coridorului de politica monetara, fara abateri sau evolutii atipice. Mai mult, media simpla a ratelor ROBOR si ROBID din aceasta perioada este foarte apropiata de nivelul mediu al ratei de politica monetara, respectiv 4,22% comparativ cu 4,26%", spun analistii RoEM-UBB FSEGA.

Al doilea factor important este inflatia, care, pe o perioada mai lunga, este unul dintre cei mai importanti indicatori macroeconomici care influenteaza evolutia ratelor dobanzii.

"Datele arata ca economiile cu niveluri medii mai ridicate ale inflatiei au avut, in general, si niveluri medii mai ridicate ale dobanzilor, relatia dintre cele doua evolutii fiind apropiata de un raport unu-la-unu. In acelasi timp, pe parcursul perioadei analizate, dobanzile s-au situat, in medie, sub nivelul inflatiei. Aceasta situatie este specifica unui context dominat de socuri de oferta, care au generat cresteri puternice ale preturilor nu doar in Romania, ci in intreaga regiune. Pandemia, perturbarile lanturilor globale de aprovizionare, criza energetica si tensiunile geopolitice - inclusiv razboiul din Ucraina si episoadele de instabilitate din Orientul Mijlociu - au contribuit la accelerarea inflatiei. La acestea s-au adaugat si masuri fiscale interne, precum majorarea unor taxe si impozite adoptate in contextul eforturilor de reducere a deficitului bugetar".

Din aceasta perspectiva, arata analiza RoEM, evolutia ROBOR a avut un comportament similar cu cel al ratelor interbancare din regiune. Datele analizate sunt, astfel, in linie cu mecanismele economice de baza si nu indica evolutii atipice: in economiile in care inflatia este mai ridicata, si dobanzile tind sa fie mai mari.

Vedeti aici textul integral al analizei