Politic-Social

Declaratiile au fost facute de Cristian Ghinea in podcastul "Autorul PNRR: Confesiunea finala", realizat de Comunitatea Liberala 1848, in timp ce fostul ministru vorbea despre proiectele dedicate memoriei victimelor regimurilor totalitare pe care a insistat sa le introduca in Planul National de Redresare si Rezilienta. "Am avut o obsesie cu memoria. Eu cred ca rezilienta unei societati nu consta doar in autostrazi si centrale electrice, ci si in memorie", a afirmat Ghinea. Fostul ministru a enumerat proiectele privind memorialele anticomuniste de la Sighet, Ramnicu Sarat sau Fortul 13 Jilava si a estimat ca, dintre cele zece proiecte prevazute initial, aproximativ sase ar mai putea fi finalizate. Ghinea: "Asta a fost un proiect sabotat personal de Nicusor Dan". Ghinea: "Unii dintre oamenii implicati au zis: "Asta-i antisemit"" Ghinea s-a oprit insa in mod special asupra Muzeului National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului din Romania, proiect care trebuie realizat in Bucuresti, pe Calea Victoriei nr. 218. "Muzeul Holocaustului din Bucuresti. Nu-mi e clar daca se mai intampla. Asta a fost un proiect sabotat personal de Nicusor Dan, cand era primarul Capitalei", a afirmat Cristian Ghinea. El sustine ca problemele s-au concentrat asupra avizelor urbanistice necesare pentru transformarea cladirii. Potrivit lui Ghinea, proiectul rezultat in urma unui concurs international presupunea pastrarea exteriorului cladirii si modificarea substantiala a interiorului pentru functiunea de muzeu. "Si n-a vrut Nicusor Dan si cu arhitectul-sef al Capitalei. "Nu, nu. Trebuie sa pastram scarile din interior, ca e monument"", a relatat fostul ministru. Ghinea afirma ca disputa administrativa ar fi intarziat proiectul aproximativ doi ani. "Deci unii dintre oamenii implicati in povestea aia au zis: "Ba, asta-i antisemit. Nu vrea"", a mai declarat Ghinea. Ghinea mai sustine ca la un moment dat a intervenit si Catalin Drula, pe atunci presedinte al USR. "A trebuit sa intervina Drula, cand era presedinte la USR, sa-l roage: "Hai, domnule, da avizele, ca pierde bani din PNRR"", a spus fostul ministru. Nicusor Dan a respins in trecut acuzatia: Proiectul nu respecta regulamentul zonei protejate Nicusor Dan a oferit, insa, in 30 iulie 2025, propria versiune asupra blocajului, dupa ce a fost intrebat despre situatia Muzeului Holocaustului. Actualul presedinte al Romaniei a spus ca Institutul "Elie Wiesel" organizase o achizitie publica in care tema initiala prevedea restaurarea cladirii si transformarea ei in muzeu. Potrivit lui Nicusor Dan, proiectul prezentat Primariei in 2022 ar fi ajuns insa sa prevada demolarea cladirii si construirea unui nou imobil. "Spre stupoarea noastra, in anul 2022, a venit cu o propunere in care, nerespectand tema de proiect si nerespectand valoarea arhitecturala a respectivului imobil, a propus demolarea lui si construirea in loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru ca incalca regulamentul zonei protejate", explica Nicusor Dan. Potrivit sefului statului, in 2023 s-ar fi ajuns la o solutie de compromis, care presupunea conservarea unor parti ale cladirii, inclusiv fatade si elemente interioare. Ulterior insa, proiectantii ar fi revenit cu o documentatie care solicita demolari suplimentare. Nicusor Dan a invocat si o a doua problema, independenta de urbanism: regimul de proprietate. El a afirmat ca anumite parti ale constructiei apartineau altor proprietari, printre care Transelectrica, iar fara acordul acestora Primaria nu putea emite legal autorizatia de construire. "Atat timp cat nu exista acordul proprietarului, autorizatia nu poate sa fie emisa si problema asta de proprietate aparent banala nu a fost rezolvata inca de Guvernul Romaniei, pana in momentul in care eu am plecat din pozitia de primar", spunea Nicusor Dan. Proiect de peste 268 de milioane de lei Muzeul National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului din Romania este prevazut sa fie amenajat in Calea Victoriei nr. 218, in Bucuresti. Guvernul a aprobat in noiembrie 2023 indicatorii tehnico-economici ai investitiei. Valoarea totala estimata atunci era de 268,28 milioane de lei, inclusiv TVA, la preturile din mai 2022, iar durata de executie prevazuta era de 36 de luni. Beneficiarul investitiei este Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel". Finantarea urma sa provina atat din fondurile asociate PNRR, cat si de la bugetul de stat si din alte surse legal constituite. Presiunea asupra proiectelor ramase in PNRR este cu atat mai mare cu cat 31 august 2026 este termenul-limita stabilit la nivel european pentru indeplinirea jaloanelor si tintelor finantate prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta. Cererile finale de plata si documentele justificative trebuie trimise pana la 30 septembrie, iar Comisia Europeana trebuie sa efectueze ultimele plati pana la sfarsitul anului. "Nu-mi e clar daca se mai intampla", a spus Ghinea despre Muzeul Holocaustului, in contextul acestei curse contra cronometru. Ghinea: Fara memorie, "degeaba vom avea autostrazi" Fostul ministru spune ca introducerea memorialelor antitotalitare in PNRR este una dintre componentele de care este cel mai mandru. "O societate care nu are memoria valorilor democratice si antitotalitare, degeaba va avea autostrazi. Pana la urma, tot se va prabusi in sine insasi, in dictatura, in autoritarism", a declarat Cristian Ghinea. El a admis insa ca bilantul final al acestor investitii ii lasa "un gust amar", sustinand ca pentru unele dintre proiectele incluse in PNRR nu a existat suficienta vointa administrativa pentru a fi duse la capat.