Economic

Institutul pentru Studiul Razboiului (ISW) avertizeaza ca actuala campanie rusa de lovire a porturilor Ucrainei de la Marea Neagra afecteaza deja exporturile agricole. Potrivit datelor citate in evaluarea ISW, exporturile agricole ucrainene ar putea fi cu 54% mai mici decat estimarile anterioare in sezonul 2026-2027, iar exporturile de grau ar putea scadea cu 53%. Ucraina incearca, in aceste conditii, sa redirectioneze cerealele inclusiv prin Romania, Slovacia si Ungaria. Presiunea este deja foarte mare. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Visotki, declara pentru Reuters ca peste 30 de milioane de tone de cereale si oleaginoase risca sa nu ajunga pe pietele internationale daca blocajul porturilor continua. Rutele prin Dunare, cale ferata si transport rutier pot prelua, chiar dupa atingerea capacitatii operationale, numai aproximativ 50-55% din capacitatea lunara a porturilor de la Marea Neagra, estimata la circa sase milioane de tone. Problema ar putea deveni si mai grava in lunile urmatoare. Capacitatile de depozitare a cerealelor din Ucraina ar putea ajunge la limita inca de la inceputul lunii noiembrie 2026 daca exporturile nu pot fi accelerate. Romania a mai fost "poarta de iesire" pentru cerealele Ucrainei Nu ar fi prima data cand volume uriase de cereale ucrainene sunt impinse catre Romania. Dupa invazia rusa din februarie 2022 si blocarea porturilor ucrainene, Portul Constanta, Dunarea, caile ferate si transportul rutier romanesc au devenit componente esentiale ale "culoarelor de solidaritate" create pentru Ucraina. Chiar Guvernul Romaniei consemna in OUG 84/2023 ca, intre martie 2022 si septembrie 2023, prin Romania au tranzitat aproximativ 29 de milioane de tone de marfuri agricole ucrainene. Executivul recunostea in acelasi act normativ ca sistemul de tranzit a creat si posibilitatea ca anumite cantitati sa fie descarcate in Romania, unde preturile cerealelor ucrainene erau atractive pentru cumparatori. Importanta Romaniei a ramas uriasa si ulterior. Numai in ianuarie 2024, din cele trei milioane de tone de cereale ucrainene care au circulat prin culoarele de solidaritate europene, aproximativ 2,04 milioane de tone au trecut prin Romania, potrivit datelor prezentate atunci de comisarul european pentru Transporturi. Cerealele ajung in Romania pe Dunare, pe calea ferata si pe sosea si sunt apoi expediate catre alte piete, inclusiv prin Portul Constanta. Afuxul de produse agricole din Ucraina a generat insa tensiuni puternice In ianuarie 2024, fermierii si transportatorii romani au organizat proteste care au afectat inclusiv accesul catre frontiera cu Ucraina si drumurile spre Portul Constanta. Printre nemultumiri se afla concurenta produselor agricole ucrainene, despre care agricultorii sustineau ca pune presiune asupra preturilor de pe piata interna. Problema nu era numai una romaneasca. Fermierii din mai multe state vecine Ucrainei au reclamat ca eliminarea taxelor si facilitarea exporturilor ucrainene au introdus pe piata europeana produse mai ieftine, iar Bruxelles-ul a anuntat ulterior controale suplimentare asupra respectarii regulilor de tranzit. In Romania, autoritatile au invocat explicit impactul asupra producatorilor autohtoni atunci cand au introdus mecanismul de control. Guvernul arata ca procesatorii romani s-au orientat spre materie prima ucraineana mai ieftina, in timp ce o parte dintre fermierii locali intampinau dificultati in valorificarea propriilor productii. Noul val poate veni exact cand Romania are mult grau de vandut Situatia din 2026 are o particularitate importanta: Ucraina ar putea fi nevoita sa impinga din nou cantitati mari spre Romania exact intr-un an foarte bun pentru productia romaneasca. O analiza Argus din aceasta vara estima ca Romania are potentialul de a ajunge la aproape 13,9 milioane de tone de grau, ceea ce ar reprezenta cea mai mare recolta din istorie daca estimarea se confirma. Conditiile au fost deosebit de favorabile in est si sud-est, inclusiv in Constanta, Ialomita si Calarasi. Evaluarea din iulie a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arata, de asemenea, ca sud-estul Europei a fost mai putin afectat de valurile de caldura decat vestul continentului, in timp ce efectele secetei din vestul Romaniei au fost mai reduse decat in Ungaria.