Economic

Raportul publicat joi de Banca Nationala (BNR) arata ca valul de scumpiri care a inceput in august a fost determinat in mod clar de cresterea taxelor din vara: "Rata anuala a inflatiei a continuat sa urce in luna august, pana la 9,85 la suta, in principal ca urmare a implementarii modificarilor fiscale in vigoare de la inceputul lunii". BNR subliniaza ca "cresterea cotelor TVA si a accizelor s-a reflectat in scumpiri generalizate la nivelul majoritatii segmentelor care compun cosul de consum". Preturile cresc si fara scumpiri la energie Impactul noilor taxe a fost puternic. Banca Nationala estimeaza ca aproape 85% din cresterea TVA si a accizelor s-a regasit rapid in preturile platite de consumatori, adaugand aproape doua puncte procentuale la inflatia totala. Raportul mai arata ca si inflatia de baza - adica scumpirile care nu tin de energie, alimente sau alte preturi instabile - a crescut pana la 7,9%, semn ca preturile vor continua sa urce si in sectoarele unde de obicei schimbarile sunt mai lente. Este vorba despre scumpiri de fond, determinate de cresterea costurilor interne, precum salariile, chiriile, serviciile si preturile produselor procesate. Potrivit BNR, aceasta evolutie reflecta "transferul in preturi al cresterii taxelor indirecte si mentinerea costurilor interne ridicate, inclusiv cele salariale". Scaderea consumului trage economia in jos Pe langa efectele fiscale, BNR arata ca activitatea economica a inceput sa slabeasca vizibil in august. Productia industriala a scazut cu 2% fata de luna iulie, marcand a patra luna consecutiva de contractie. Si consumul populatiei s-a redus cu aproape 4% in termeni reali, pe fondul scaderii salariului net real cu 5% fata de august 2024. Chiar si in aceste conditii, costurile continua sa creasca, mai ales pe piata muncii. Salariile din sectorul privat au fost, in august, cu 8,6% mai mari decat in aceeasi luna a anului trecut, iar cele din sectorul public au ramas aproape neschimbate. Solutia BNR pentru a opri scumpirile: dobanda ridicata Desi banca centrala a pastrat dobanda la 6,5%, raportul arata ca preturile ar putea continua sa creasca in urmatoarele luni. BNR explica faptul ca aceasta tendinta este mentinuta de costurile tot mai mari cu salariile si cu productia, care se reflecta treptat in preturile de la raft. Prognoza actualizata este una pesimista. BNR se asteapta ca inflatia sa atinga un varf de 9,2% in septembrie si sa scada doar usor, pana la 8,8%, la sfarsitul anului, aproape dublu fata de estimarea anterioara de 4,6%. Pe termen mai lung, banca estimeaza o revenire lenta spre 3%, abia la finalul lui 2026. Pentru a limita efectele scumpirilor, institutia anunta ca va mentine o politica monetara prudenta, adica va pastra dobanzile la un nivel suficient de ridicat incat sa tina sub control cererea si sa readuca inflatia treptat spre tinta de 2,5%. Cand dobanzile sunt mai mari, creditarea devine mai scumpa, oamenii si companiile imprumuta mai putin, cumpara mai putin, iar cererea de bunuri si servicii scade. Asta ajuta la racirea inflatiei, pentru ca preturile cresc mai greu atunci cand lumea consuma mai putin. Absortie lenta a fondurilor europene In ceea ce priveste fondurile europene, oficialii BNR avertizeaza asupra ritmului lent de absorbtie si ca dificultatile administrative din implementarea proiectelor reprezinta un risc major pentru economie. O utilizare eficienta a acestor bani este, potrivit raportului, "cruciala pentru relansarea investitiilor si pentru crearea de locuri de munca durabile", astfel incat sa compenseze efectele politicilor de austeritate si sa mentina economia pe crestere. Probleme acasa, pericole din afara Pe langa problemele interne, BNR atrage atentia si asupra riscurilor venite din afara tarii. Raportul mentioneaza conflictele armate, instabilitatea geopolitica si tensiunile comerciale care pot afecta economia Romaniei: "Incertitudini si riscuri insemnate la adresa economiei continua sa vina din mediul extern, in conditiile razboiului din Ucraina si ale situatiei din Orientul Mijlociu, dar si ale tensiunilor comerciale globale". BNR semnaleaza si o usoara depreciere a leului fata de euro, insa in limite controlate. In schimb, reprezentantii institutiei atrag atentia asupra deficitului extern, care, desi s-a redus usor, ramane ridicat si continua sa fie una dintre principalele vulnerabilitati ale economiei.