Politic-Social

Solicitarea vine la mai putin de doua saptamani dupa ce, pe 31 iulie, a fost declarata starea de alerta la nivelul intregii tari pentru 30 de zile, in contextul scaderii productiei de energie electrica si al nivelului extrem de redus al Dunarii. Actul oficial invoca inclusiv situatia de la Cernavoda, unde Unitatea 1 fusese oprita, iar functionarea Unitatii 2 era amenintata de nivelul apei. BNS sustine ca actuala criza readuce in discutie o problema ramasa nerezolvata dupa pandemia de COVID-19: starea de alerta nu este mentionata ca atare in Constitutia Romaniei, spre deosebire de starea de asediu si starea de urgenta. BNS: Drepturi si libertati pot fi restranse intr-un regim care nu apare in Constitutie Sindicalistii sustin ca miza nu este una pur tehnica. Ei atrag atentia ca legislatia privind starea de alerta permite adoptarea unor masuri cu impact important asupra cetatenilor si reclama faptul ca mecanismul nu are aceleasi garantii constitutionale ca starea de urgenta. "In lipsa unei astfel de reglementari, instituirea starii de alerta risca sa ramana un instrument aflat la discretia Guvernului, care, printr-o justificare exceptionala, sa dobandeasca prerogative asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor acestei tari, cu garantii constitutionale restranse si cu un control democratic fragil", sustine BNS. Organizatia cere ca viitoarea Constitutie sa stabileasca explicit cine poate declara si prelungi starea de alerta, pentru cat timp, care sunt limitele competentelor Guvernului si in ce conditii pot fi afectate drepturi si libertati. BNS solicita si reguli clare privind controlul parlamentar, protectia salariatilor si a dialogului social, motivarea masurilor si mecanismul prin care tara revine la regimul normal de guvernare. Constitutia in vigoare reglementeaza la articolul 93 starea de asediu si starea de urgenta, instituite de Presedintele Romaniei, cu obligatia solicitarii incuviintarii Parlamentului. Starea de alerta este reglementata prin legislatie infraconstitutionala, nu ca unul dintre aceste doua regimuri constitutionale exceptionale. Noua stare de alerta a fost provocata de criza de la Cernavoda si de seceta Actualul episod este insa diferit de cel din pandemie. Hotararea din 31 iulie 2026 a fost adoptata de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta (CNSU) si declara starea de alerta la nivel national pentru 30 de zile din cauza riscului de dezechilibru in Sistemul Electroenergetic National. Documentul prevede ca Transelectrica poate lua masuri pentru mentinerea sigurantei sistemului, inclusiv cresterea productiei disponibile, asigurarea importurilor de electricitate sau reducerea consumului, daca situatia o impune. Guvernul a explicat ca nivelul foarte scazut al Dunarii ameninta functionarea Unitatii 2 de la Cernavoda, care acopera aproximativ 10% din consumul national de electricitate. In comunicatul sau, BNS se refera la act drept "HG nr. 15/2026". Portalul Legislativ il publica insa ca Hotararea nr. 15 din 31 iulie 2026 a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, publicata in Monitorul Oficial nr. 637. Actuala hotarare nu reproduce restrictiile asupra circulatiei, intrunirilor sau activitatilor economice aplicate in perioada COVID-19, ci stabileste in principal masuri pentru sistemul energetic si pentru institutiile statului. BNS foloseste insa actuala stare de alerta pentru a redeschide disputa privind cadrul constitutional in care asemenea regimuri pot functiona. Romania a stat aproape doi ani in stare de alerta in timpul pandemiei Precedentul major este pandemia de COVID-19. Starea de alerta la nivel national a fost instituita prin HG 394 din 18 mai 2020 si apoi prelungita succesiv. Regimul a incetat pe 9 martie 2022, odata cu expirarea ultimei hotarari de prelungire. In perioada pandemiei, starea de alerta a permis aplicarea unor masuri precum obligativitatea mastii, limitarea unor intruniri, restrangerea circulatiei in anumite perioade sau organizarea muncii de la domiciliu. Curtea Constitutionala s-a pronuntat in mai multe randuri asupra prevederilor Legii 55/2020. In iunie 2021, CCR a declarat neconstitutionale anumite dispozitii privind solutionarea in instanta a actiunilor impotriva hotararilor de Guvern referitoare la starea de alerta, mentinand insa ca fiind constitutionale alte prevederi contestate ale legii. Cum s-ar putea ajunge la referendumul cerut de BNS Un referendum pentru modificarea Constitutiei nu poate avea loc direct doar in urma unei decizii a Guvernului sau a Presedintelui. Mai intai trebuie parcursa procedura constitutionala de revizuire. Initiativa poate apartine Presedintelui Romaniei, la propunerea Guvernului, unui numar de cel putin o patrime dintre deputati sau senatori ori unui numar de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Dupa aprobarea proiectului de catre Parlament si controlul Curtii Constitutionale, revizuirea trebuie supusa referendumului. Legea referendumului prevede ca votul are loc in intervalul constitutional de 30 de zile de la adoptarea proiectului de revizuire. BNS solicita Presedintelui si Guvernului sa inceapa imediat consultarile cu partenerii sociali, societatea civila, mediul academic si specialistii in drept constitutional si sa puna in dezbatere publica un proiect. "Pentru BNS, miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constitutionale clare privind limitele puterii executive in situatii exceptionale", precizeaza organizatia.