Externe

Entuziasmul provocat de succesele obtinute de Ucraina cu ajutorul dronelor risca sa duca statele europene din NATO la o concluzie periculoasa: ca aceste arme relativ ieftine pot inlocui navele militare, aviatia, artileria si fortele terestre. Dronele au devenit indispensabile pe campul de lupta, dar nu pot castiga singure un razboi, avertizeaza o analiza publicata de POLITICO. Autoarea analizei, Elisabeth Braw, cercetatoare in cadrul Atlantic Council, sustine ca dronele sunt prezentate in unele cercuri drept o adevarata "Wunderwaffe" - o arma-minune capabila sa transforme de una singura apararea unui stat. "Nu sunt. Dar nici nu sunt simple arme secundare", se precizeaza in analiza. Succese spectaculoase obtinute de Ucraina Entuziasmul este alimentat de operatiunile spectaculoase desfasurate de Ucraina impotriva unor tinte aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Fortele ucrainene au lovit recent 14 nave rusesti in Marea Azov, printre care 12 petroliere despre care Kievul sustine ca faceau parte din "flota din umbra" utilizata de Moscova pentru transportul petrolului si eludarea sanctiunilor. Comandamentul ucrainean al sistemelor fara pilot sustinea atunci ca 35 de petroliere, cargouri si nave auxiliare fusesera lovite in numai 96 de ore. Dronele ucrainene au atacat, de asemenea, rafinarii, terminale petroliere, obiective militare din Crimeea ocupata si nave rusesti din Marea Neagra. In iulie, unitatile ucrainene raportau ca au lovit in medie aproximativ sase tinte navale pe zi, intr-o campanie menita sa izoleze Crimeea si sa slabeasca logistica militara a Moscovei. Aceste rezultate au intarit ideea ca armatele europene ar trebui sa investeasca masiv in drone mici, ieftine si produse rapid, in locul unor platforme militare traditionale, mult mai costisitoare. Analiza avertizeaza insa ca aceasta concluzie simplifica excesiv lectiile razboiului. Dronele au indepartat flota rusa, dar nu au cucerit Marea Neagra Hans Granlund, fost ofiter naval suedez si fost atasat militar in Ucraina, arata ca operatiunile Kievului au obligat Flota rusa din Marea Neagra sa se retraga din vestul bazinului. Astfel, Ucraina a reusit sa mentina deschise rutele comerciale civile. Totusi, Kievul nu a obtinut controlul asupra Marii Negre, deoarece nu dispune de o flota proprie suficienta. Dronele pot lovi, supraveghea, perturba logistica si provoca pierderi disproportionate unui adversar. Nu pot insa transporta singure trupe si echipamente, apara permanent rutele maritime sau ocupa si mentine un teritoriu. In regiunea Marii Baltice, spre exemplu, statele NATO trebuie nu doar sa poata lovi navele rusesti, ci si sa transporte militari, munitii si provizii catre Finlanda si tarile baltice. Pentru aceste misiuni sunt in continuare necesare nave, avioane, vehicule blindate si personal militar. "Sigur, poti provoca daune dureroase agresorului, dar dronele singure nu vor aduce victoria", avertizeaza analiza. NATO investeste in drone, dar si in apararea impotriva lor Alianta Nord-Atlantica recunoaste rolul decisiv al noilor tehnologii. La summitul NATO de la Ankara, secretarul general Mark Rutte a anuntat lansarea initiativei "NATO Drone Edge". Statele aliate urmeaza sa investeasca peste 40 de miliarde de dolari, in urmatorii cinci ani, in capacitati de combatere a dronelor si sa pregateasca de cinci ori mai multi operatori pana la sfarsitul anului 2027. Planul arata insa tocmai limitele acestor arme: fiecare noua tehnologie determina aparitia unor contramasuri. Sistemele de bruiaj, armele cu laser si cele cu microunde de mare putere ar putea neutraliza, in viitor, roiuri intregi de drone la costuri mult mai mici. Pentru alimentarea unor asemenea arme energetice sunt necesare insa platforme mari si stabile, inclusiv fregate si alte nave militare. O analiza academica publicata de revista "International Affairs" ajunge la o concluzie similara: simpla achizitionare in masa a dronelor nu reprezinta o strategie. Acestea trebuie integrate intr-o retea comuna cu fortele terestre, navale si aeriene, cu sisteme de comunicatii, inteligenta artificiala si structuri de comanda adaptate. "O naratiune periculoasa" Viceamiralul Ewa Skoog Haslum, sefa operatiunilor militare comune ale Suediei, sustine ca dronele trebuie sa devina o componenta fireasca a intregului sistem militar: senzori, purtatoare de armament si mijloace logistice. Ea avertizeaza insa ca armatele nu pot produce milioane de drone pentru a le depozita pe termen lung. Ritmul evolutiei tehnologice este atat de rapid, incat echipamentele risca sa fie deja depasite in momentul in care ar trebui folosite. Ideea ca dronele ieftine fac inutile fregatele, avioanele de lupta, sistemele antiaeriene sau fortele terestre reprezinta "o naratiune periculoasa", avertizeaza analiza. Dronele sunt o parte esentiala a razboiului modern, dar trebuie integrate intr-un ansamblu care include arme traditionale, sisteme digitale si metode eficiente de combatere a tehnologiilor adversarului. In cazul in care increderea exagerata in drone ii va determina pe liderii europeni sa renunte la investitii militare legitime, concluzioneaza autoarea, "va exista un singur castigator: Rusia". Dezbaterea a provocat tensiuni inclusiv la Kiev Disputa dintre razboiul bazat pe tehnologie si abordarea militara traditionala a devenit vizibila inclusiv in conducerea Ucrainei. Fostul ministru al Apararii, Mykhailo Fedorov, a promovat extinderea productiei de drone, digitalizarea armatei si utilizarea datelor pentru identificarea si lovirea tintelor. El a intrat insa in conflict cu fostul comandant-sef Oleksandr Sirski, criticat pentru o abordare mai rigida si pentru tacticile considerate traditionale. Fedorov a fost indepartat in cadrul remanierii guvernamentale din iulie, iar demiterea sa a declansat proteste in mai multe orase ucrainene. Cateva zile mai tarziu, la 22 iulie, Volodimir Zelenski l-a demis si pe Sirski, numindu-l in locul sau pe generalul Mykhailo Drapatii. Episodul ilustreaza dificultatea gasirii unui echilibru intre inovatia rapida si capacitatile militare clasice.