Economic

Costul de 27,40 lei nu reprezinta pretul platit de un calator si nici costul unei singure curse, ci cheltuiala unitara asociata unui "vehicul-kilometru": deplasarea unui tramvai pe distanta de un kilometru, indiferent de numarul pasagerilor aflati in acel moment in vagon. Tramvaiele STB ar costa peste 460 de milioane de lei intr-un singur an Bugetul de venituri si cheltuieli al STB pentru 2026 confirma costul unitar indicat de primarul general. Documentul prevede urmatoarele valori: tramvai: 27,40 lei pentru fiecare kilometru; troleibuz: 17,59 lei/km; autobuz urban: 14,04 lei/km; autobuz regional: 10,95 lei/km. Pentru intregul an, STB si-a programat aproximativ 87,9 milioane de kilometri comerciali, dintre care aproape 16,83 milioane de kilometri urmeaza sa fie parcursi de tramvaie. Aplicarea costului unitar indicat in buget inseamna cheltuieli de aproximativ 461 de milioane de lei numai pentru serviciul de transport cu tramvaiul. Tramvaiul este astfel cel mai scump dintre cele patru tipuri de transport de suprafata operate de STB. Costul include insa mai mult decat energia consumata: salariile personalului, mentenanta vehiculelor, piesele de schimb, activitatea depourilor, reparatiile si alte cheltuieli repartizate serviciului. Ciucu: Bucurestiul plateste mult mai mult decat Clujul si Oradea Ciprian Ciucu sustine ca STB opereaza unul dintre cele mai ineficiente servicii de transport public din Romania. Potrivit comparatiei prezentate de primarul general, un kilometru parcurs de tramvai ar costa: 27,40 lei in Bucuresti; 20,87 lei in Craiova. 19,65 lei in Oradea; 19,50 lei in Cluj-Napoca; Raportat la cifra indicata pentru Cluj-Napoca, costul din Bucuresti este mai mare cu aproximativ 40%. Fata de Oradea, diferenta este de aproximativ 39%, iar in comparatie cu Craiova, de peste 31%. Cat platesc calatorii si cat acopera bugetul public Ciucu afirma ca veniturile obtinute din biletele si abonamentele cumparate de calatori acopera doar 17-19% din costurile serviciului, in timp ce restul banilor provin din subventii si compensatii publice. Tariful unei calatorii metropolitane cu o valabilitate de 90 de minute este in continuare de 3 lei. Biletul poate fi utilizat pe autobuzele, tramvaiele si troleibuzele din sistemul metropolitan, cu conditia validarii. Bugetul STB pentru 2026 arata, la randul sau, o dependenta masiva de finantarea publica. Compania estimeaza cheltuieli totale de aproximativ 2,045 miliarde de lei, in timp ce veniturile propriu-zise din vanzarea titlurilor de calatorie sunt prognozate la aproximativ 274,95 milioane de lei. In acelasi document sunt prevazute: o compensatie de aproximativ 1,407 miliarde de lei, necesara pentru acoperirea diferentei dintre costuri si veniturile operatorului; aproape 291,6 milioane de lei pentru diferentele de tarif aferente gratuitatilor si reducerilor acordate unor categorii de calatori. In anul 2025, compania a raportat incasari de aproximativ 295,35 milioane de lei din titluri de calatorie si servicii. Din aceasta suma, o parte a fost distribuita celorlalti operatori din sistemul metropolitan Bucuresti-Ilfov. De ce spune Ciucu ca STB trebuie reorganizata Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, cere intrarea STB in insolventa, sustinand ca operatorul de transport public se afla intr-un "faliment nedeclarat" inca din anul 2020. Edilul avertizeaza ca datoriile si penalitatile acumulate de STB risca sa afecteze intregul buget al Bucurestiului, dar afirma ca intrarea in insolventa ar proteja transportul public si salariile soferilor si vatmanilor. "Din punctul meu de vedere, STB este in insolventa nedeclarata din anul 2020", a transmis Ciprian Ciucu, intr-o ampla postare publicata luni. Primarul general sustine ca problemele au inceput in momentul in care compania nu a mai virat catre ANAF TVA-ul, impozitul pe venit si contributiile sociale retinute pentru angajati. Ciprian Ciucu sustine ca pomparea anuala a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezinta o solutie si ca insolventa este singurul mecanism prin care societatea poate fi reorganizata. In scenariul prezentat de primar, compania ar urma sa intre sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecator-sindic. Administratorul ar putea analiza si denunta contractele considerate paguboase si ar elabora un plan de reorganizare financiara si operationala. Ciucu mai afirma ca procedura ar proteja conturile STB impotriva popririlor si ar permite ca subventiile acordate de Primaria Capitalei sa fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanti, energie electrica si piese de schimb. Edilul sustine, de asemenea, ca un plan de reorganizare aprobat de instanta ar putea permite restructurarea sau stergerea unei parti dintre datoriile istorice. "Insolventa va proteja salariile soferilor, vatmanilor si muncitorilor", a transmis Ciprian Ciucu. Primarul general cere Consiliului de Administratie, conducerii executive a STB si Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa ia rapid o decizie, avertizand ca acumularea unor noi penalitati ar putea pune in pericol atat compania, cat si finantele intregii Capitale.