Economic

Ofertele aparute pe comparatorul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) pentru dupa 31 martie, cand expira actuala schema de plafonare si compensare a pretului la gaze naturale, nu sunt doar un set de preturi noi, ci sunt, de fapt, un semnal ca piata de furnizare nu mai pretuieste energia in functie de costul marfurilor, ci in functie de marimea riscului, prudenta comerciala si - la unii jucatori - o revenire evidenta la marje ridicate, explica Dumitru Chisalita. Potrivit specialistului, primele preturi de la 1 aprilie 2026 se incadreaza intre 0,32 si 0,41 lei/kWh cu TVA inclus, deci peste actualul pret plafonat actual de 0,31 de lei/kwh. Traseul declaratiilor Analiza vine in contextul in care nu s-a legiferat ce se intampla piata gazelor dupa expirarea plafonarii, ci au fost doar mai multe declaratii ale ministrului Energiei si ale premierului, dar nicio certitudine pana in prezent. Initial, ministrul Energiei. Bogdan Ivan, a anuntat saptamanile trecute ca se analizeaza varianta unei iesiri graduale din schema de plafonare. Ulterior, premierul Ilie Bolojan anunta, vineri, in cadrul unui interviu la postul national de radio, Radio Romania Actualitati, ca Guvernul analizeaza in prezent oportunitatea prelungirii sau eliminarii schemei de plafonare si compensare a pretului la gaze naturale dupa 31 martie, cand expira actualul mecanism, iar o decizie va fi anuntata in cel mult doua saptamani. Furnizorii au facut apel la decidenti sa stabileasca ferm din timp ce urmeaza dupa 31 martie, data la care expira actuala schema de plafonare si compensare a pretului la gaze naturale, conform unui raspuns de saptamana trecuta pentru Mediafax al presedintelui Asociatiei Furnizorilor de Energie din Romania (AFEER), Laurentiu Urluescu. In weekendul care a trecut, Bogdan Ivan a anuntat ca se va introduce un sprijin similar cu cel la energie si pentru facturile la gaze - un tichet de 50 de lei lunar,pe baza de venit. "Vrem sa fac acelasi mecanism si la gaze pentru consumatorii vulnerabili, tot 50 de lei pe luna, dar o sa ii ducem timp de 6 luni in sezonul rece, pentru ca atunci vin facturi mari la gaze, intre octombrie si martie, si atunci o sa fie 100 de lei lunar pentru ei. Am pregatit deja mecanismul si o sa trimit Guvernului in foarte scurt timp", a anuntat ministrul. Impactul asupra preturilor Potrivit lui Dumitru Chisalita, o oferta de 0,32 lei/kWh inseamna crestere de 3% fata de pretul plafonat, cand costurile cu gazele naturale luand in considerare pretul tranzactionat pe Bursa Romana de Marfuri pentru trimestrul 2 si 3 2026 sunt de 0,31 lei/kWh, cand costurile cu gazele naturale luand in considerare pretul tranzactionat pe Bursa Europeana de Gaz TTF pentru anul 2026 sunt de 0,29 lei/kWh si cand pretul facturat in luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh. "E o miscare aproape neutra: poate un cost administrativ mai mare, o ajustare de portofoliu, o actualizare normala. In schimb, capatul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh , inseamna +32% fata de pretul plafonat - iar aici nu mai vorbim despre ajustari, ci despre o repozitionare brutala", arata specialistul. "Si intrebarea fireasca este: de ce, intr-o piata unde produsul este acelasi, diferenta ajunge sa fie de aproape o treime? Raspunsul nu se afla in gazul natural in sine, ci in modul in care furnizorii calculeaza supravietuirea si profitabilitatea dupa cativa ani in care "normalul" pietei a fost inlocuit cu exceptii: volatilitate, interventii, plafonari, neplata subventiilor, presiune pe cash-flow si o lectie invata pe pielea multora - aceea ca un pret mic azi poate insemna pierderi masive maine", potrivit lui Dumitru Chisalita. Astfel, in acest context, specialistul a observa ca marjele comerciale se largesc. "Daca in prezent vedem marje de ordinul 4%, pentru 2026 apar oferte care sugereaza echivalentul unor marje care urca spre circa 22%. Sigur, o parte din aceasta "marja" este, in realitate, o anvelopa de risc: costuri de dezechilibru, pierderi, finantare, neincasari, incertitudini. Dar o parte devine clara, unii furnizori nu mai alearga dupa volum, ci dupa profit curat si previzibil", arata presedintele AEI. Impactul se va vedea atat in buzunarul consumatorului, cat si al statului. "Iar cand pretul final creste, apare inevitabil si efectul fiscal. TVA nu "se schimba" procentual, insa, ca suma in factura, creste direct proportional cu baza. Asadar, o crestere a pretului final cu 32% duce si la o crestere cu aproximativ 32% a sumelor platite ca TVA. Pentru consumator, asta inseamna un lucru simplu, nu doar ca plateste mai mult furnizorului, dar plateste mai mult si statul. Factura devine mai grea din ambele directii", potrivit lui Dumitru Chisalita. Specialistul in energie arata ca, in paralel, piata gazului pentru 2026 ofera un alt indiciu relevant. Datele arata un pret de 0,16 lei/kWh pe BRM , fata de 0,127 lei/kWh pe TTF. "O diferenta de circa 26%, care sugereaza ca Romania continua sa internalizeze un "premiu" de pret fata de hub-ul european: fie din motive de lichiditate, structura de piata, constrangeri interne, fie din costuri si risc perceput, fie din lacomie. Gazul nu este doar o marfa separata; in Europa, el ramane una dintre reperele principale pentru pretul marginal al electricitatii. Cu alte cuvinte, acest spread se poate vedea in lant, chiar daca nu explica integral cresterile mari din retailul de energie electrica", explica Dumitru Chisalita. "Este o diferenta de model economic" Presedintele AEI subliniaza ca ce e important de inteles este ca aceste oferte pentru 2026 nu arata neaparat o explozie de cost real al gazelor, ci mai degraba o schimbare de paradigma, furnizorii pretuiesc viitorul ca pe o perioada in care "ieftin" inseamna "periculos". Iar consumatorul se afla in mijlocul unei piete unde pretul nu reflecta doar kilowattul-ora, ci si frica de instabilitate, dorinta de profit si libertatea comerciala. "In final, intervalul 0,32-0,41 lei/kWh nu e doar o diferenta de 9 bani. Este o diferenta de model economic. Unii furnizori vor cota, altii vor marja si selectie. Pentru consumatori, asta inseamna ca, in 2026, cel mai important lucru nu va fi gazul - ci lipsa de atentie la oferta", potrivit lui Dumitru Chisalita. Diferenta de pret poate fi considerabila pentru clienti: Plati mai mari pentru un apartament cu 2 camere de: 150 - 1500 lei/an Plati mai mari pentru o casa de: 300 - 3000 lei/an "Aceasta situatie se datoreaza in primul rand modului in care (nu) a fost gestionata pregatirea eliminarii plafonului la gaze. Aceste oferte daca erau facute treptat, obligatoriu, luna de luna in ultimul an, fara presiunea blocarii tranzactiilor pe BRM in ultimele luni, fara "continuam", "nu continuam" plafonarea care au tras in sus pretul gazului marfa in Romania, cu obligarea publicarii marjei comerciale a furnizorului pe factura, cu un angajament clar "dam surplusul de TVA, din cresterea pretului din ultimii ani inapoi consumatorului", am fi avut preturi corecte in Romania si acestea trebuiau sa fie mai mici decat pretul plafonat. Viteza cu care se vor realiza contractele pentru 1 aprilie 2026, din cauza tuturor acestor analize peste analize, care au creat artificial aceasta criza de timp, ii impinge pe romani "sa inghita" aceste preturi prin semnarea tacita a contractelor fara sa stie pe ce preturi la gaze", a conchis Dumitru Chisalita.