Cultura si divertisment

Lucrarile au inceput inaintea amenajarii noii piete din fata catedralei, potrivit The Independent. Autoritatile vor sa transforme spatiul intr-o zona mai verde si mai racoroasa. Inainte de inceperea santierului, legislatia impune cercetarea arheologica a terenului pentru protejarea eventualelor vestigii. O parte a esplanadei a fost transformata intr-un santier arheologic deschis, situat la cativa pasi de coada de turisti care asteapta sa viziteze celebra catedrala. La aproximativ patru metri sub nivelul actual al solului, echipele de cercetare exploreaza straturi istorice care coboara pana in perioada Parisului roman. Monede romane si inscriptii nedescifrate Printre sutele de obiecte descoperite pana acum se numara o moneda din secolul al IV-lea cu efigia imparatului Constantin, fragmente de ceramica medievala si numeroase alte artefacte. Unele cioburi poarta inscriptii sau semne rosiatice pe interior, a caror semnificatie nu a fost inca descifrata. Primele vestigii apar la aproximativ 50 de centimetri sub suprafata. La patru metri adancime, arheologii continua sa gaseasca obiecte. In anumite zile, echipele umplu pana la 15 lazi cu materiale recuperate din straturi de pamant ramase neatinse timp de decenii. Doua milenii de istorie suprapuse Situl se afla pe Ile de la Cite, insula de pe Sena unde a luat nastere Parisul. In 1163, cand a inceput constructia Catedralei Notre-Dame, intreaga piata era ocupata de locuinte medievale despartite de o singura strada. Cercetatorii au ajuns acum la pivnitele acelor cladiri. Sub acestea au fost identificate gropi de depozitare a cerealelor din perioadele merovingiana si carolingiana, datate intre secolele VI si X. Mai jos se afla un cartier roman dens populat, din secolele IV-V. In doar patru metri de pamant sunt suprapuse aproape doua milenii de istorie. Specialistii spun ca straturile ofera o imagine rara asupra evolutiei Parisului, de la perioada medievala pana la cea romana si, posibil, chiar mai devreme. Descoperiri din fostele latrine medievale Cele mai bogate descoperiri provin din fostele latrine ale caselor medievale, care serveau si drept gropi de gunoi. Arheologii au recuperat de aici ulcioare si cani intregi, pastrate in stare remarcabila, alaturi de fragmente de vesela si oase de animale. Potrivit cercetatorilor, ceramica completa este rar intalnita in astfel de sapaturi. Deseurile moi au protejat obiectele, permitand conservarea lor timp de secole. Monedele descoperite au fost gasite intr-o stare avansata de degradare, insa radiografiile au permis identificarea lor. Una dintre acestea il reprezinta pe imparatul Constantin, care a condus Imperiul Roman la inceputul secolului al IV-lea. Astfel de artefacte ajuta la datarea precisa a straturilor arheologice. Urmele Parisului roman Arheologii acorda o importanta deosebita vestigiilor romane, considerate cele mai vechi si mai putin cunoscute. In epoca romana, orasul se numea Lutetia, iar centrul sau era situat pe malul stang al Senei. Dupa declinul Imperiului Roman, populatia s-a retras pe Ile de la Cite, care a fost fortificata cu pietre recuperate din constructii mai vechi. Echipa de cercetare a gasit dovezi ale acestei practici: o treapta romana provenita dintr-o cladire mai mare, reutilizata ulterior ca element de pavaj intr-un drum. Toate obiectele descoperite sunt transportate la centrul de arheologie al orasului Paris, unde sunt conservate si studiate. Cum va arata noua piata din fata catedralei Cercetatorii subliniaza ca astfel de interventii sunt posibile doar inaintea unor lucrari de constructie. In acest caz, sapaturile au fost declansate de proiectul de reamenajare a zonei din jurul catedralei. Noua piata ar urma sa fie finalizata in mare parte pana in 2028. Proiectul prevede plantarea a 160 de arbori si instalarea unui sistem cu pelicula subtire de apa care sa racoreasca suprafata de piatra in timpul verii, ca parte a masurilor de adaptare la temperaturile tot mai ridicate asociate schimbarilor climatice. Vechea parcare subterana din zona va fi redeschisa si transformata intr-un centru pentru vizitatori cu vedere spre Sena. Pana atunci, arheologii spera sa sape si mai adanc, dincolo de nivelurile romane, in cautarea urmelor galilor, populatia care a locuit regiunea inaintea romanilor.