×

Accesează
contul existent

Cultura si divertisment

De ce ar trebui (aproape) întotdeauna să privim partea bună a lucrurilor

De ce ar trebui (aproape) întotdeauna să privim partea bună a lucrurilor

27.05.2026, 14:59 Sursa: mediafax.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Optimismul si sanatatea Merita sa fii optimist. Oamenii pozitivi tind sa fie mai sanatosi. O meta-analiza realizata de Alan Rozanski, cardiolog, impreuna cu coautorii sai, a aratat ca optimismul este asociat cu un risc mai scazut de evenimente cardiovasculare. De asemenea, acestia tind sa fie mai rezilienti. Optimistii sunt mai inclinati sa vada esecurile ca fiind temporare si cauzate de factori externi, in timp ce pesimistii interpreteaza dificultatile ca pe o confirmare a propriilor slabiciuni durabile, noteaza The Economist. Optimistii au, de asemenea, mai multe sanse sa urce in ierarhiile organizationale. Intr-un studiu recent, Nadine Chochoiek de la Munich Business School si coautorii sai au chestionat fondatori, directori si angajati din Olanda si au descoperit ca antreprenorii si managerii sunt la fel de optimisti intre ei. Ambele categorii sunt mai optimiste decat angajatii. Puterea si optimismul merg in ambele sensuri Cauzalitatea functioneaza in ambele sensuri. Puterea in sine este o sursa de optimism. Este mai usor sa privesti cu incredere viitorul atunci cand ai capacitatea de a-l modela. Un motiv pentru care directorii au o atitudine mai pozitiva fata de inteligenta artificiala decat angajatii este, fara indoiala, faptul ca au mai mult control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. Dar optimismul ii si impinge pe oameni inainte si in sus. Optimistii au mai multe sanse decat pesimistii sa devina antreprenori. Asteptarile scazute de succes si decizia de a infiinta o afacere nu merg, de regula, impreuna. Daniel Kahneman, psiholog laureat al Premiului Nobel, a descris "optimismul iluzoriu" drept un motor al capitalismului. Cum influenteaza optimismul selectia in organizatii Increderea, justificata sau nu, este o componenta importanta a motivului pentru care oamenii sunt alesi pentru pozitii mai inalte in organizatii. Testul psihologic standard pentru a masura cat de optimisti sau pesimisti sunt oamenii este un chestionar scurt numit Revised Life Orientation Test, care include afirmatii precum "Daca ceva poate merge prost pentru mine, va merge prost". Ai urma pe cineva care crede cu tarie ca este ghinionist? Cand optimismul devine excesiv Optimismul poate, evident, sa mearga prea departe. Intr-un studiu influent publicat in 2007, Manju Puri si David Robinson de la Duke University au folosit diferenta dintre asteptarile indivizilor privind propria longevitate si estimarile actuariale ca indicator al nivelului de optimism. Ei au descoperit ca optimistii extremi aveau mai multe sanse sa fumeze decat cei moderati si sa pastreze o mare parte din averea personala in active ilichide. Si in organizatii, optimismul excesiv creeaza adesea probleme. Asteptarile initiale nerealiste cresc probabilitatea ca proiectele sa depaseasca bugetele si termenele-limita. De asemenea, optimismul face mai putin probabila abandonarea proiectelor esuate; decidentii tind sa presupuna rezultate mai bune decat cele initiale pentru a justifica continuarea. Contextul schimba complet sensul Mult depinde de context. "Ce ar putea merge prost?" suna mult mai ingrijorator spus de un pilot decat de un realizator de podcast. Un studiu realizat de Damiano Silipo de la University of Calabria si coautorii sai a cuantificat optimismul in bancile americane analizand sumele puse deoparte pentru acoperirea pierderilor din credite. Optimismul domina in randul bancherilor inainte de criza financiara din 2007-2009. Apoi, brusc, nu a mai dominat. Exista numeroase idei despre cum poate fi contracarata tendinta spre optimism excesiv. Procesele pot ajuta, intr-un "pre-mortem", de exemplu, oamenii isi imagineaza in mod deliberat esecul unei initiative propuse si identifica cele mai probabile cauze. Componenta echipei conteaza si ea. Un studiu realizat de Ulrike Malmendier de la University of California, Berkeley si coautorii sai a aratat ca supraoptimismul directorului financiar este mai predictiv decat increderea excesiva a CEO-ului atunci cand vine vorba despre preferinta pentru datorie in detrimentul capitalului propriu. Dar acelasi studiu a aratat ca directorii generali prea increzatori tind sa angajeze directori financiari la fel de increzatori. Daca sunt optimisti pana la capatul lantului, apare o problema. Unde greseste si pesimismul Totusi, este posibil sa mergi prea departe si in directia opusa. In noua sa carte, "The Four Principles", Adrian Gore, fondatorul Discovery Group, o mare firma de servicii financiare din Africa de Sud, sustine ca pesimismul inradacinat este o problema larg raspandita in mediul de afaceri. Oamenii sunt conditionati sa caute semnale negative, considera Gore. Explicarea motivelor pentru care lucrurile ar putea merge prost este perceputa ca fiind mai sofisticata decat credinta ca lucrurile vor merge bine. Aversiunea fata de pierdere, un puternic bias comportamental impotriva renuntarii la ceea ce ai deja, inclina deja balanta impotriva asumarii riscurilor. Gore considera ca ideea de a invata din esecuri este exagerata; succesele te invata mai mult. Evaluarile de performanta ar trebui sa se concentreze pe plasarea oamenilor in pozitii care le valorifica punctele forte, in loc sa incerce sa le repare slabiciunile. Pesimismul isi are locul sau, dar optimismul este cel care face lucrurile sa se intample.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare