×

Accesează
contul existent

Politic-Social

De ce cresc salariile la vârful statului, dar nu și la bază. Bolojan continuă explicațiile despre...

De ce cresc salariile la vârful statului, dar nu și la bază. Bolojan continuă explicațiile despre legea salarizării

Diferențele dintre majorările salariale din sectorul public (mai mari la vârful administrației și mult mai reduse sau inexistente la nivelurile de bază) sunt rezultatul unui sistem dezechilibrat și al limitărilor bugetare, susține premierul interimar Ilie Bolojan. Acesta afirmă că actuala lege a salarizării, modificată de nenumărate ori în ultimii ani, a generat discrepanțe majore între angajați cu atribuții similare.

27.05.2026, 13:58 Sursa: mediafax.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Potrivit lui Bolojan, una dintre principalele cauze este modul in care au fost acordate, in timp, sporurile si beneficiile. "Trebuie sa discutam atat problemele de forma, cat si cele de fond. Ce trebuie sa fie clar este ca aceasta lege a salarizarii a fost un angajament al Romaniei in programul PNRR. De trecerea acestei legi tine absorbtia de catre Romania a peste 770 de milioane de euro. Deci, daca pana in toamna aceasta lege va trece, vom primi acesti bani. Daca nu, Romania va pierde acesti bani, pentru ca sunt granturi pe care ar trebui sa le primeasca. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, sigur ca guvernele ar fi trebuit sa vina cu aceasta lege a salarizarii de mai mult timp, dar nu au facut asta si, in primul rand, este responsabilitatea Ministerului Muncii, care trebuia sa o promoveze. Din pacate, s-a lungit foarte mult, pentru ca sunt doua aspecte foarte importante. Primul aspect este capacitatea acestei tari de a mari salariile in mod real. Comisia Europeana, pe buna dreptate, si noi recunoastem ca, de-a lungul acestor ani, legea salarizarii a fost modificata de nenumarate ori. Fiecare, cum a putut, fiecare categorie sociala, in functie de influenta, la un moment dat a avut un ministru care a incercat sa o ajute si a introdus sporuri si diferite conditii, creand un cadru in care au aparut dezechilibre destul de mari. Astfel, oameni care au teoretic aceeasi greutate a muncii sunt platiti foarte diferit doar pentru ca lucreaza la o institutie sau la alta", a declarat Bolojan. Posibilitatea de a creste salariile pentru toata lumea, limitata In acelasi timp, premierul subliniaza ca posibilitatea de a creste salariile pentru toti bugetarii este limitata de capacitatea financiara a statului. Romania colecteaza sub 30% din PIB la buget, mult sub media europeana de aproximativ 40%, insa aloca deja 39% din aceste venituri pentru plata salariilor, fata de o medie europeana de 25%. Totodata, aceste conditii, sustine Bolojan, cresterile salariale nu pot fi aplicate uniform fara riscuri bugetare, iar reforma salarizarii, ceruta si prin PNRR, ar trebui sa corecteze aceste inechitati si sa stabileasca un sistem mai echilibrat. "Ma gandesc, de exemplu, la cei care lucreaza pe fonduri europene: unii au sporuri de 70-80%, pentru ca si le-au cumulat intr-un anumit fel, altii au de 20%, iar acest lucru a creat foarte multe nemultumiri. Si atunci, pe buna dreptate, s-a spus: faceti o lege a salarizarii care se aplica odata, deci nu se mai esaloneaza, si care raspunde si unor criterii de echitate. A doua problema foarte importanta este partea de anvelopa, adica capacitatea acestei tari de a plati fondul de salarii. Si aceasta este problema cea mai neplacuta, pe care toata lumea a incercat sa o evite. Exista insa niste realitati. Noi avem, in acest an, aproximativ 166 de miliarde de lei, volumul total al salariilor in sectorul public, ceea ce reprezinta cam 8,1% din PIB-ul Romaniei. Din bogatia acestei tari, aceasta suma merge catre salarii, dar trebuie sa intelegem si altceva. Romania este o tara care are veniturile publice aproape de 30% din PIB, de fapt sub 30%, in timp ce media tarilor europene este de aproximativ 40%. Ei colecteaza 40% din bogatia lor sub forma de venituri, din care pot rezolva problemele cetatenilor. Noi avem doar 30% pentru a face acelasi lucru. Din ceea ce incasam la bugetul public, ei cheltuiesc, in medie, aproximativ 25% pentru salarii, in timp ce noi cheltuim 39% din veniturile bugetare pentru salariile din sectorul public. Prin urmare, Romania are o problema: are printre cele mai mici venituri bugetare ca pondere in PIB (doar Islanda sta mai jos), dar printre cele mai mari cheltuieli de personal din acest putin pe care il are. Prin urmare, capacitatea tarii de a mai face cresteri ale anvelopei salariale este foarte scazuta. De aceea, in urma discutiilor cu Comisia Europeana si Ministerul de Finante, s-a ajuns la un acord, si de aceea am sustinut un acord politic, pentru o crestere anul viitor a anvelopei de aproximativ 8 miliarde de lei, care ne mentine pe aceasta traiectorie. Practic, nu putem depasi nici anul viitor mai mult de 1,1% din PIB", a conchis Bolojan.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare