Politic-Social

MedLife prezinta insight-urile etapei a III-a din studiul observational desfasurat pe Via Transilvanica, dedicate schimbarilor de perspectiva pe care participantii le asociaza experientei celor 10 zile de mers pe jos. Participantii vorbesc despre mai multa incredere in sine, mai putina graba si o perspectiva diferita asupra prioritatilor din viata de zi cu zi. Experienta de "stres bun" este privita de unii participanti ca un prilej de a adopta obiceiuri mai sanatoase, de la un program de somn mai regulat si mai putin timp petrecut in fata ecranelor pana la limite mai clare intre viata profesionala si cea personala. Rezultatele finale ale studiului observational sunt asteptate in luna noiembrie si vor completa marturiile participantilor cu analiza datelor medicale si a evaluarilor psiho-emotionale. Ce se schimba atunci cand, timp de 10 zile, ritmul vietii este dictat de pasii pe care ii faci, nu de notificarile telefonului, de termene-limita sau de lista lucrurilor pe care trebuie sa le rezolvi? Pentru participantii studiului observational derulat de MedLife si Asociatia Tasuleasa Social pe Via Transilvanica, experienta a insemnat mai mult decat parcurgerea unui traseu de cel putin 150 de kilometri. La finalul celor 10 zile de mers pe jos, acestia au descris o perspectiva diferita asupra propriilor capacitati, asupra lucrurilor de care au nevoie si asupra felului in care isi doresc sa isi organizeze viata de zi cu zi. Daca primele etape ale proiectului au urmarit sa inteleaga cine sunt oamenii care au ales provocarea si ce i-a determinat sa continue chiar si atunci cand au aparut oboseala si dorinta de a renunta, aceasta noua etapa exploreaza cu ce au ramas participantii in urma celor 10 zile petrecute pe traseu. Interviurile aprofundate realizate in cadrul studiului contureaza cateva directii recurente: mai multa incredere in sine, nevoia de a incetini si de a simplifica, o relatie diferita cu ceilalti si intentia de a schimba anumite obiceiuri dupa revenirea la rutina obisnuita. "Suntem obisnuiti sa asociem stresul cu presiunea, oboseala si lucrurile care ne coplesesc. Insa nu orice provocare este neaparat una negativa. Atunci cand este asumat si adaptat propriilor capacitati, efortul ne poate oferi ocazia sa ne descoperim resursele si sa ne reevaluam obiceiurile. Dincolo de distanta parcursa, ceea ce ne intereseaza in acest studiu este sa intelegem atat raspunsul organismului la o astfel de experienta, cat si felul in care participantii o percep si ce schimbari isi doresc sa pastreze in viata de zi cu zi. Marturiile lor ofera o perspectiva valoroasa asupra acestei experiente, iar analiza datelor medicale ne va permite sa completam aceasta imagine cu rezultate obiective", a declarat Ina Badarau-Ilie, Head of Communications, MedLife Group. Mai multa incredere in sine si o perspectiva diferita asupra propriilor limite Pentru unii participanti, cele 10 zile pe traseu au fost o ocazie de a-si descoperi propriile capacitati. Plecati la drum cu indoieli legate de efortul pe care il presupune traseul, acestia spun ca au ajuns sa isi priveasca altfel limitele si sa aiba mai multa incredere in ei insisi. Marturiile surprind astfel o dimensiune personala a provocarii: satisfactia nu vine doar din distanta parcursa, ci si din descoperirea propriilor resurse si din capacitatea de a duce la capat un obiectiv asumat. Pentru unii, aceasta schimbare de perspectiva a venit si cu dorinta de a face miscare mai constant. Mai putine lucruri, mai multa claritate O alta perspectiva care apare in interviuri este cea asupra simplitatii. Dupa mai multe zile in care lucrurile necesare au incaput intr-un rucsac, unii participanti au inceput sa reflecteze la ceea ce este cu adevarat necesar si important in viata de zi cu zi. Experienta contrasteaza cu rutina urbana, in care acumularea de obiecte, responsabilitatile si preocuparile cotidiene ocupa adesea un spatiu considerabil. Astfel, aceasta drumetie de 10 zile in natura a ridicat si o intrebare relevanta pentru viata de zi cu zi: cat de mult din ceea ce ne ocupa timpul si atentia ne este cu adevarat necesar? Mai putina graba si mai multa rabdare cu sine Incetinirea ritmului este o alta schimbare pe care unii participanti spun ca au inceput sa o ia in considerare dupa experienta de pe traseu. Intr-o viata cotidiana dominata de liste de sarcini, termene-limita si presiunea de a rezolva cat mai multe lucruri simultan, mersul pe jos presupune un ritm diferit: inaintezi pas cu pas, iti dozezi efortul si accepti ca nu poti grabi fiecare etapa. Pentru unii participanti, aceasta experienta a devenit un punct de plecare pentru a-si regandi modul in care isi gestioneaza activitatile profesionale si presiunea pe care o pun asupra lor. In locul impulsului de a rezolva totul cat mai repede, apare intentia de a aborda lucrurile pe rand, cu mai multa organizare si rabdare. In acelasi timp, experienta mersului in compania altor persoane a adus in prim-plan nevoia de a renunta, uneori, la control si de a accepta ritmuri si perspective diferite. Pentru participanti, lectia nu se rezuma la a face lucrurile mai incet, ci si la a fi mai atenti la propriile nevoi si mai intelegatori cu cei din jur. O relatie diferita cu ceilalti si cu lumea din jur Schimbarile descrise de participanti nu se limiteaza la relatia cu propria persoana. Pentru unii, timpul petrecut pe traseu a schimbat si felul in care ii privesc pe cei din jur, modul in care interactioneaza cu oamenii sau reactioneaza in situatii cotidiene. Interviurile surprind o mai mare deschidere catre ceilalti, mai multa rabdare si o atentie sporita la interactiunile care, in ritmul obisnuit al vietii, pot trece neobservate. Contactul cu oameni diferiti, conversatiile si experientele impartasite pe parcursul traseului au oferit un contrast fata de interactiunile adesea grabite din marile orase. Pentru unii participanti, iesirea din mediul obisnuit a insemnat si o senzatie mai ampla de libertate si prezenta, ca si cum universul lor cotidian s-ar fi extins dincolo de spatiile si responsabilitatile familiare. Sunt perspective personale, dificil de redus la un singur indicator, dar care completeaza imaginea experientei traite pe Via Transilvanica. Primii pasi catre obiceiuri mai sanatoase in viata de zi cu zi Dincolo de schimbarile de perspectiva, interviurile surprind si dorinta unor participanti de a integra in viata de zi cu zi obiceiuri inspirate de cele 10 zile petrecute pe traseu. Printre directiile mentionate se numara un program de somn mai regulat, mai mult timp petrecut in afara ecranelor si limite mai clare intre viata profesionala si cea personala. Sunt schimbari care tin de organizarea timpului si de felul in care oamenii isi distribuie energia intre munca, odihna si activitatile personale. Pe traseu, ritmul zilei este construit in jurul mersului, al pauzelor si al recuperarii. Revenirea la rutina obisnuita ridica insa o alta intrebare: in ce masura pot fi pastrate aceste obiceiuri atunci cand reapar responsabilitatile si presiunile cotidiene? Pentru unii participanti, experienta a adus tocmai aceasta constientizare: starea de bine nu tine doar de momentele petrecute pe traseu, ci si de alegerile pe care le fac dupa intoarcere. De la experiente personale la rezultate masurabile Studiul observational derulat de MedLife pe Via Transilvanica are la baza conceptul de "stres bun" si urmareste sa analizeze raspunsul organismului la efort fizic si mental sustinut, precum si schimbarile psiho-emotionale asociate celor 10 zile de mers pe jos. Etapa de parcurgere a traseului s-a incheiat la finalul lunii septembrie, iar cercetarea continua cu analiza datelor colectate. Aceasta combina evaluarea unor biomarkeri relevanti pentru sanatate cu evaluari psiho-emotionale si interviuri aprofundate, realizate inainte si dupa experienta de pe traseu. In timp ce marturiile participantilor surprind perceptiile si schimbarile resimtite, analiza comparativa a datelor medicale si a evaluarilor va contribui la conturarea concluziilor cercetarii. Rezultatele finale sunt asteptate in luna noiembrie si vor oferi o perspectiva integrata asupra relatiei dintre mersul pe jos pe distante lungi, sanatatea fizica si emotionala si capacitatea organismului de a se adapta la efort sustinut. *** Despre Grupul MedLife MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sanatos si a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din Romania. Antreprenorii romani, care au pus bazele acestei companii, au investit si s-au implicat pentru a aduce schimbare in sistemul de sanatate romanesc, au crezut in inovatie si au indraznit sa tinteasca cat mai sus, pentru a oferi pacientilor romani calitate, profesionalism, grija si respect pentru nevoile lor. Compania opereaza cea mai extinsa retea de clinici, una din marile retele de laboratoare medicale, spitale generale si specializate si are cea mai mare baza de clienti corporate pentru Pachete de Preventie in Sanatate din tara. Este, de asemenea, din punct de vedere al vanzarilor, unul dintre cei mai mari jucatori de servicii medicale private din Europa Centrala si de Est. Grupul MedLife are un istoric de succes in ceea ce priveste atat cresterea organica, cat si cresterea prin achizitii. Echipa sa puternica si experimentata de management a fost capabila sa creeze si sa gestioneze aceste oportunitati de crestere, dobandind cunostinte si experienta valoroase, care sa ii permita gasirea celei mai bune cai pentru continuarea cu succes a extinderii. Fiind o companie romaneasca cu traditie, MedLife a ales sa se listeze la Bursa din Romania, fiind un model al listarilor pe piata locala de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanta corporativa pe care o are implementata, a inspirat si alte companii locale spre a porni pe acest drum si a ajuta la dezvoltarea capitalului romanesc si a economiei. Actiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata la vedere administrata de Bursa de Valori Bucuresti, Categoria Premium, avand simbolul de tranzactionare ￢M￢. In perioada de pandemie, MedLife a reusit sa joace un rol esential in societate si sa capete un statut de lider in monitorizarea pandemiei prin implicarea activa in zona de cercetare. Compania continua sa investeasca in proiecte cu impact asupra comunitatii locale, in tehnologie si infrastructura. Creeaza locuri de munca si dezvolta un ecosistem care contribuie la dezvoltarea si mentinerea unei Romanii sanatoase. Despre Asociatia Tasuleasa Social Via Transilvanica este primul traseu de lunga distanta din Romania care traverseaza tara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin si a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicleta sau calare. Asociatia Tasuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educationale, culturale si ecologice in ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km in 2022 dupa patru ani si jumatate de munca sustinuta. In anul 2025, organizatia a inceput sa extinda traseul spre celelalte regiuni istorice ale Romaniei si a lansat un nou tinut: Terra Borza Teutonica ce insumeaza 170 km, facand din orasul Brasov a treia poarta de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va avea loc si in urmatorii 20 de ani, iar proiectul va continua sa promoveze turismul pe indelete si comunitatile locale care se afla pe traseu. Drumul care uneste contribuie la descoperirea culturii, traditiilor si a naturii salbatice a Romaniei, traversand opt regiuni istorice prin 10 judete si 12 situri inscrise in patrimoniul UNESCO.