Economic

Conducerea Hidroelectrica este aproape de finalizarea actelor pentru oficializarea asocierii cu gigantul francez EDF pentru hidrocentrala Tarnita, "o baterie naturala", proiect-mamut de pe vremea lui Ceausescu, a ", a declarat presedintele interimar al Directoratului Hidroelectrica, joi, in cadrul conferintei de presa ocazionate de semnarea celui mai mare contract de retehnologizare a unei hidrocentrale din ultimii 15 ani. Acest demers vine dupa ce actionarii companiei controlate de stat Hidroelectrica, cel mai mare producator national de energie electrica, au votat, pe 27 ianuarie, pentru infiintarea unei societati mixte cu gigantul francez EDF power solutions, in cote egale, care sa dezvoltate proiectul Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, care dateaza din anii regimului comunist si care este, in esenta, o "baterie verde" de pana la 1.000 MW menita sa joace un rol-cheie in echilibrarea sistemului energetic national si regional. Totodata, atunci a fost aprobat Acordul Actionarilor care urmeaza a fi incheiat intre cele doua companii, document ce va reglementa modul de functionare si guvernanta al societatii mixte, constituita in vederea dezvoltarii proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnita, un obiectiv strategic de importanta majora pentru sistemul energetic national, au transmis la acea data oficialii companiei. "Vorbim de o reproiectare integrala raportat la conditiile actuale de piata" "Proiectul cu francezii merge mai departe. Este un proiect pe care si noi, si partea franceza si-l doreste foarte mult. Primul pas a fost, ma rog, pe langa birocratia clasica, care ne mananca foarte mult timp in Romania, trebuie sa infiintam legal compania de proiect. La asta se lucreaza acum, mai sunt foarte putini pasi de facut. Dupa ce compania de proiect devine functionala, incepem partea de prefezabilitate, in care ambele companii sprijina din punct de vedere tehnic acest demers", a explicat Bodgan Badea. Faza urmatoare va fi, potrivit sefului Hidroelectrica, evaluarea initiala care va indica partenerilor puterea instalata si eficienta economica a proiectului. "Sunt discutii si pe partea de scheme de sustinere care sa ajute realizarea unui astfel de proiect, pentru ca este un proiect cu timp mediu de implementare, este un proiect greu, este un proiect cu care atunci cand va fi pus in functiune, la fel ca orice centrala hidro, va functiona si zi, si noapte si iarna si vara, nu numai cand bate soarele si avem cu ce sa incarcam pentru s-a vorbit de baterii. Da, baterie sunt foarte bune, si noi avem foarte multe proiecte in derulare, de hibridizare, avem foarte multe proiecte in care utilizam aceasta tehnologie, dar aceasta tehnologie este utilizata in sinergie cu alte tehnologii pe care le avem. Facem acest lucru pe firul apei, le combinam cu proiecte de fotovoltaic flotant pe Oltul inferior. Deja suntem in cercetare de piata pe un proiect foarte mare care combina si baterii si fotovoltaic flotant pe Oltul inferior. Acest gen de ajustari le facem si le vom face atat timp cat au sens economic, cat ajuta compania si cat ajuta sistemul, dar lucrurile acestea cred ca trebuie sa le spuna specialistii", a declarat Bogdan Badea. O decizie finala de investitie este astepta in cazul proiectului de la Tarnita dupa parcurgerea etapelor mentionate. "La Tarnita vorbim de o reproiectare integrala raportat la conditiile actuale de piata. Trebuie sa vedem in primul rand din punct de vedere al oportunitatilor de piata pe care astazi le avem, care este o dimensiune corecta si din punct de vedere tehnic, si din punct de vedere comercial, sa vedem indicatorii de profitabilitate cum arata, deci trebuie sa facem acest assesment (evalaluare - n.r.) initial, dupa care decizia de angrenare de resurse se va face in etape, studiul de fezabilitate, proces de avizare si tot ceea ce inseamna partea de contractare si executie", a detaliat presededintele Directoratului Hidroelectrica. Decizia privind oportunitatea investitiei este tocmai scopul acestui Joint Venture, a spus Bogdan Badea. "Acesta a fost sensul Joint Venture-ului, sa dam un start de la zero acestui proiect, pentru ca s-a vorbit de prea multa vreme despre el, si din pacate suntem si astazi cu el intr-un stadiu extrem de putin avansat, ca sa ma exprim elegant", a conchis seful Hidroelectrica. Cat ar costa proiectul si ce conditie au pus francezii pentru asociere Potrivit documentatiei pentru fundamentarea deciziei, pentru faza 1 a proiectului, de prefezabilitate, costul estimat de Hidroelectrica si EDF este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, de fezabilitate si dezvoltare, inainte de decizia finala de investitie, la 30 milioane euro. Cele doua companii isi exprimasera interesul comun pentru proiectul de la Tarnita, dar francezii de la EDF au conditionat asocierea de garantarea unui ajutor acordat de statul roman. "EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul", se arata in documentatia citata. Traseul deciziei privind Tarnita Potentiala colaborare cu compania franceza fusese subiect de discutiei in cadrul intalnirii presedintelui Nicusor Dan cu liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee, din 9 decembrie 2025. "Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investitia de la Tarnita, pe care o companie franceza vrea sa o faca in zona de energie," a declarat Nicusor Dan, la Paris. Constructia centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnita - Lapustesti, din judetul Cluj, un proiect care dateaza inca de pe vremea lui Ceausescu a fost relansat in spatiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anuntat, in 28 iulie 2023, ca reia acest proiect, o "baterie naturala", invitand operatorii interesati sa transmita, pana pe 8 august 2023, o oferta neangajanta estimativa, cat mai detaliata si in concordanta cu cerintele atasate la anunt. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins intre 3,2 - 3,5 milioane de euro, fara a include TVA, variatia fiind datorata diferentelor in abordari, profunzimii analizelor si caracteristicilor specifice ale fiecarei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a esuat, de doua ori, si in mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate in anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic national, Transelectrica, recomanda in 2022, in Planul de Dezvoltare a Retelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 - 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea data ca, din cauza lipsei de informatii cu privire la evolutia proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnita - Lapustesti, aceasta centrala nu a fost considerata in cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. "In conditiile in care, la orizontul anului 2030, in mixul tehnologic din sistemul de productie al energiei electrice din Romania va creste ponderea sectorului nuclear si a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacitati care sa asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic", arata documentele oficiale In octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamagit de modul in care SAPE a derulat licitatia pentru Hidrocentrala de la Tarnita - Lapustesti, a anuntat un "plan B". La acel moment, Burduja anunta continuarea discutiilor cu partenerii strategici din Japonia si Franta, consortiul format din Itochu-EDF, doi giganti energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importanta companie de utilitati din Europa, care produce peste 16% din energia electrica din Uniunea Europeana. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajati, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Pe 4 noiembrie 2024, Ministerul Energiei semna un memorandum de intelegere, document neangajant, cu compania japoneza ITOCHU pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti. Cateva luni mai tarziu, pe 4 august 2025, la scurt timp de la preluarea mandatului de catre - deja si acesta fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan, reprezentantii Ministerului au detaliat, la solicitarea Gandul ca proiectul Hidrocentralei Tarnita - Lapustesti nu a fost abandonat. "Proiectul Tarnita - Lapustesti ramane pentru Ministerul Energiei un proiect strategic si prioritar", a transmis fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gandul. "La acest moment, Hidroelectrica SA continua discutiile in vederea stabilirii cadrului de colaborare intre parti printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect", au anuntat oficialii institutiei la inceputul lunii august a anului trecut. Hidroelectrica este o companie controlata de stat, prin Ministerul Energiei, care detine 80,05% din actiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica si-a consolidat pozitia de cel mai mare producator de energie electrica din Romania, 100% energie verde, cu o cota de aproximativ 27% din productia nationala in ultimii cinci ani. Totodata, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din Romania pe piata concurentiala, administrand un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania opereaza 188 de hidrocentrale cu o putere instalata de peste 6,3 GW. De asemenea, compania detine si parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalata de 108 MW.