Cultura si divertisment

Un studiu realizat pe datele genetice si psihologice a peste un milion de oameni a identificat mai mult de 1.000 de variante genetice asociate trasaturilor de personalitate, oferind cercetatorilor noi indicii despre interactiunea dintre biologie si experientele de viata, potrivit Time. Cercetarea a fost publicata in revista stiintifica Nature si analizeaza legatura dintre variatiile genetice si cele cinci dimensiuni majore ale personalitatii cunoscute in psihologie sub denumirea "Big Five". Este vorba despre extraversie, deschiderea catre experiente noi, agreabilitate, nevrotism - asociat cu tendinta spre anxietate si alte emotii negative - si constiinciozitate, care include caracteristici precum autodisciplina si respectarea regulilor. Peste 1.000 de variante genetice asociate personalitatii Ideea ca personalitatea are si o componenta genetica nu este noua. Cercetarile anterioare au avut insa dificultati in identificarea unor legaturi clare, inclusiv pentru ca studiile erau mai mici si cautau efectele unor gene individuale. Noua cercetare indica o imagine mult mai complexa: nu exista o singura "gena a extraversiei" sau o "gena a anxietatii". In schimb, personalitatea pare sa fie influentata de un numar foarte mare de variante genetice, fiecare avand un efect redus. Pentru a obtine un volum suficient de date, autorii au colaborat cu cercetatori din mai multe tari si au utilizat baze de date care contineau atat informatii genomice, cat si rezultate ale evaluarilor de personalitate. In total, au fost identificate peste 1.000 de variante genetice care par sa contribuie la diferentele de personalitate dintre oameni. Genele ar explica doar o parte din personalitate Una dintre concluziile importante este ca genetica nu reprezinta un destin prestabilit. Cercetatorii au constatat ca o proportie relativ redusa, dar semnificativa, din personalitate poate fi anticipata pe baza informatiilor genetice - pana la aproximativ 13%. Rezultatul sustine ideea potrivit careia personalitatea se formeaza printr-o combinatie complexa intre predispozitiile genetice si factorii de mediu. De asemenea, faptul ca un parinte este extrovertit nu inseamna automat ca si copiii sai vor avea aceeasi trasatura. Cercetatorii considera ca mecanismele implicate sunt mult mai complexe si ca probabil exista mult mai multe gene cu efecte asupra personalitatii decat cele identificate pana acum. De la personalitate la sanatate Studierea acestei relatii ar putea avea implicatii care depasesc domeniul psihologiei. Personalitatea a fost asociata in cercetarile anterioare cu anumite comportamente si rezultate legate de sanatate. Michel Nivard, profesor de epidemiologie genomica la Universitatea din Bristol si unul dintre autorii cercetarii, subliniaza importanta personalitatii pentru sanatate. Trasaturile din modelul Big Five au fost asociate, de exemplu, cu riscul unor probleme de sanatate mintala, iar nevrotismul a fost corelat cu anxietatea. Personalitatea poate fi relevanta si pentru probabilitatea ca o persoana sa respecte un tratament medicamentos sau sa solicite ajutor medical atunci cand apare o problema. Cercetatorii au observat si unele asocieri surprinzatoare. Persoanele ale caror profiluri genetice erau asociate cu extraversia au prezentat o probabilitate mai mare de infectare cu COVID-19 in perioada de inceput a pandemiei. Una dintre explicatiile avansate este comportamentala: persoanele mai sociabile ar fi putut profita intr-o masura mai mare de relaxarea restrictiilor privind interactiunile sociale. Au fost observate asocieri inclusiv cu locul in care oamenii ajung sa traiasca la varsta mijlocie. Profilurile genetice asociate unei deschideri mai mari catre experiente noi au fost intalnite mai frecvent in cazul persoanelor care locuiau in orase cosmopolite, in timp ce profilurile asociate nevrotismului apareau mai frecvent in cazul celor care locuiau in suburbii prospere. Acestea sunt insa asocieri statistice, nu dovezi ca anumite gene determina direct locul in care o persoana va trai. Testele de personalitate raman mai utile decat ADN-ul Autorii considera ca rezultatele pot ajuta psihologii si neurologii sa inteleaga mai bine mecanismele biologice aflate in spatele personalitatii si relatia dintre predispozitiile individuale si experientele de viata. Pe termen lung, informatiile genetice ar putea fi cercetate inclusiv pentru identificarea unor predispozitii catre anumite probleme de sanatate mintala, dar variantele descoperite reprezinta doar o mica parte din multitudinea de factori implicati. Pentru cei care vor sa isi inteleaga propria personalitate, cercetatorii nu recomanda insa testarea genetica. Nivard spune ca, in prezent, un test Big Five validat stiintific ofera informatii mult mai utile despre personalitatea unei persoane decat analiza genomului.