Externe

Un nou studiu arata insa ca povestea ciumei a continuat timp de secole, cu noi focare si tulpini ale bacteriei care au reaparut in diferite regiuni ale Europei pana in secolul al XVIII-lea. Cercetarea, publicata in revista PNAS, a fost realizata de o echipa internationala condusa de cercetatori de la Universitatea din Tartu, Estonia. Oamenii de stiinta au reconstituit cu mai multa precizie evolutia ciumei dupa prima mare pandemie, potrivit Science Alert. Ciuma Neagra a revenit in Europa timp de secole Cercetatorii au analizat genomuri ale bacteriei Yersinia pestis, agentul patogen responsabil pentru ciuma, si le-au corelat cu informatii istorice si arheologice. Au fost reconstruite si analizate 26 de genomuri ale Yersinia pestis, provenite din 11 situri arheologice din Estonia, Rusia, Anglia, Tarile de Jos si Elvetia. Pentru stabilirea unei cronologii cat mai precise, cercetatorii au combinat datarea cu radiocarbon cu cronologiile genetice, documentele istorice si inregistrarile locale privind decesele provocate de epidemii. Metoda a permis imbunatatirea datarii pentru 75 de genomuri ale ciumei: 11 dintre probele recuperate recent si 64 analizate in cercetari anterioare. "Am reusit sa imbunatatim intervalele de datare pentru multe probe, ceea ce ne-a permis sa le asociem cu anumite valuri ale ciumei si cu focare inregistrate in orasele sau regiunile respective", a explicat istoricul Philip Slavin, de la Universitatea din Stirling. Ciuma Neagra si noi tulpini ale bacteriei Yersinia pestis Una dintre principalele descoperiri ale cercetarii este legata de diversificarea importanta a liniilor genetice ale Yersinia pestis in perioada 1450-1500. Potrivit cercetatorilor, in aceasta perioada s-ar fi putut forma noi rezervoare ale bolii in randul rozatoarelor. Aceste rezervoare puteau permite bacteriei sa persiste in natura si sa reapara ulterior in populatiile umane. Oamenii de stiinta au identificat, de asemenea, dovezi privind introduceri repetate ale ciumei in Estonia incepand inca din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Unele dintre liniile genetice descoperite anterior nu fusesera identificate in cercetarile precedente. Ciuma Neagra, seceta si razboaiele din Europa Cercetatorii au identificat posibile legaturi intre evolutia bacteriei si evenimente istorice majore. Una dintre perioadele importante a fost asociata cu Marea Seceta a Renasterii, produsa aproximativ in aceeasi perioada cu diversificarea liniilor de Yersinia pestis. Cercetatorii sugereaza ca schimbarile de mediu ar fi putut determina rozatoarele sa moara in numar mai mare sau sa se apropie de asezarile umane, facilitand transmiterea bolii. Alte conexiuni au fost observate in timpul Razboiului de Treizeci de Ani (1618-1648) si al Marelui Razboi Nordic (1700-1721). Deplasarea masiva a armatelor, refugiatilor, comerciantilor si altor grupuri ar fi putut contribui la raspandirea infectiilor de-a lungul rutelor comerciale si militare. "Vedem cum Yersinia pestis se ramifica in noi linii in perioadele de conflict si se raspandeste de-a lungul rutelor parcurse de trupe si populatii stramutate", a declarat geneticiana Christiana Scheib, de la Universitatea din Tartu. Ciuma Neagra ofera indicii pentru pandemiile viitoare Ciuma nu a disparut complet. Bacteria Yersinia pestis continua sa existe si in prezent, desi cazurile umane sunt rare si pot fi tratate cu antibiotice. Cercetatorii considera ca studierea modului in care boala a evoluat de-a lungul mai multor secole poate oferi informatii importante despre bolile infectioase care trec de la animale la oameni. Analiza pandemiilor istorice poate contribui, astfel, la o mai buna intelegere a modului in care agentii patogeni se raspandesc, se adapteaza si persista in timp. In cazul pandemiei de COVID-19, cercetatorii au putut urmari mult mai precis raspandirea diferitelor variante deoarece genomurile virusului erau asociate cu date precise. Pentru pandemiile istorice, insa, aceste informatii lipsesc adesea sau acopera perioade foarte lungi. Pe masura ce sunt descoperite si analizate noi probe de ADN antic, cercetatorii spera sa poata reconstrui si mai precis istoria ciumei si legaturile acesteia cu schimbarile climatice, migratiile si conflictele din Europa.