Economic

Incepand cu razboiul din Ucraina, s-a produs o schimbare de paradigma, iar partenerii de dialog au constientizat importanta in crestere a industriei aluminiului, a explicat Marian Nastase, presedintele Consiliului de Administratie ALRO. In acelasi timp, oficialii au anuntat planurile de investitii pentru eficienta energetica, dar si demersurile pentru a putea beneficia de un pret mai mic al energiei, in crestere in ultimul an, care inseamna in prezent jumatate din costurile de productie. Grupul ALRO a incheiat anul 2025 - in care a marcat 60 de ani de activitate si 28 de ani de prezenta la Bursa de Valori Bucuresti - cu o crestere operationala solida, a anuntat, marti, conducerea companiei, in cadrul unui eveniment de presa cu presa de specialitate, organizat in Bucuresti. Grupul ALRO este detinut de Vimetco PLC, din Cipru, companie cu raspundere limitata, care detine pachetul de control de 54,19% din capitalul social al companiei, alaturi de Paval Holding (23,2%) si Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din actiuni fiind liber tranzactionabile pe Bursa de Valori Bucuresti. Acesta cuprinde companiile ALRO - producator de aluminiu (companie listata la Bursa de Valori Bucuresti, BVB: ALR), Alum - producator de alumina (companie listata la BVB, segmentul de piata ATS, categoria AeRO), Vimetco Extrusion - producator de produse extrudate, Vimetco Trading - companie de vanzari de aluminiu, Conef - societate de tip holding si de management, 40,1% din CCGT Power Isalnita - asociat, Stocare Energie Tulcea (SET), asociat al Alum, centrala electrica si instalatie de stocare a energiei si Stocare Energie Slatina S.A., filiala a ALRO, centrala electrica si instalatie de stocare a energiei. Grupul este integrat pe verticala, fiind organizat pe segmentele alumina, aluminiu primar si aluminiu prelucrat. Atat turnatoria, cat si halele de prelucrare se afla in Slatina, iar rafinaria de alumina se afla in Tulcea, Romania. In prezent, Grupul lucreaza la integrarea unui nou segment in lantul sau valoric, si anume energia electrica, pentru a putea sa-si asigure mai facil necesarul de energie. Peste 80% din vanzari, la export ALRO a raportat pentru 2025 pentru venituri de 3,9 miliarde de lei, in crestere cu 14%, intr-un context dificil pentru industria aluminiului. Marian Nastase, presedintele CA al ALRO a confirmat, la intrebarea Mediafax, ca recentele conflicte armate, incepand cu razboiul din Ucraina, au dus la o crestere a segmentului. "Industria aluminiului a devenit din ce in ce mai importanta", a declarat Marian Nastase. Potrivit directorului financiar al ALRO, Genoveva Nastase, 361 de milioane de lei, adica aproape 10% din totalul de 3,9 de miliarde de lei din 2025 au venit din industriile aerospatiala si de aparare, 1,9 miliarde de lei au provenit din segmentul industrial, 1,24 miliarde, din segmentul electric si electronic, 171 milioane de lei, din industria auto si 119 milioane, din constructii. Mai mult, cotatiile aluminiului de pe Bursa de Metale de la Londra au crescut si mai mult dupa escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, de la aproape 3.000 la sfarsitul anului trecut, la aproximativ 3.500 de dolari pe tona in prezent, dar rezultatele financiare pentru primul trimestru nu au fost facute inca anuntate. Per ansamblu, in 2025 Grupul a avut o productie record de produse prelucrate si se concentreaza pe produse cu valoare adaugata mare pentru industriile aerospatiala si de aparare, segmente pe care mizeaza pentru urmatoarea etapa de dezvoltare, potrivit oficialilor. Cresterea produselor primare a fost de 5%, iar pe cele procesate a fost de 8%, de la 119.205 tone in 2024, la 129.244 de tone in 2025. Grupul ALRO a avut profitul operational inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare (EBITDA) de 219 milioane de lei in 2025. Rezultatul net a fost o pierdere de 47 de milioane de lei, fata de un profit de 10 milioane de lei in anul precedent, dar rezultatul net ajustat a fost de 11,6 milioane de lei (fata de 15,3 milioane de lei in 2024). Potrivit companiei, variatia majora a provenit din activitati secundare, cum ar fi vanzarea de certificate de emisii in 2024, care nu s-a repetat in 2025. ALRO ramane unul dintre marii exportatori ai Romaniei, cea mai mare parte, 82% din vanzari, venind din afara tarii. Majoritatea exporturilor, 90%, este spre tari din Europa, Germania fiind principala destinatie (26%) - dar o pondere de 6% revine Asiei, in speciali Indiei, si 3%, Statelor Unite. Planuri pentru o energie mai ieftina [caption id="attachment_23739936" align="aligncenter" width="2048"] Marin Cilianu, director general ALRO[/caption] Potrivit directorului general al ALRO, Marin Cilianu, investitiile Grupului in tehnologie, pentru cresterea eficientei si calitatii, au fost de 145 milioane de lei, respectiv aproximativ 30 de milioane de euro. ALRO continua investitiile in eficienta si sustenabilitate, intr-un context economic volatil, au transmis oficialii companiei. Una dintre pricipalele provocari ale producatorului in 2025 a fost pretul mare al energiei, cu o pondere de aproximativ 50% din costul de productiei, care a pus astfel presiune pe profitabilitate. Producatorul de aluminiu este in prezent cel mai mare consumator industrial de energie electrica din tara. Dupa inchiderea sau suspendare productiei unor unitati, Grupul consuma in prezent aproximativ 3% din productia de energie a tarii, 1,2 milioane MWh/1,2 TWh, fata de 7% in trecut. "Pe partea de sustenabilitate, dupa cum stiti, noi incercam sa ne dezvoltam si in zona energiei, energia fiind zona din care vin aproximativ 50% din costurile noastre. (...) Si de asta am incercat sa intram in proiecte energetice. Dupa cum stiti, proiectul Isalnita (in curs de implementare) a fost una din tintele noastre, dar, in acelasi timp, ne-am dezvoltat si niste back-up-uri (solutii de rezerva - eng.). Pentru acest lucru, avem proiectele si am luat acordul de mediu pentru o centrala (electrica pe gaz - n.r.) de 470 MW la Slatina, la nou in curte, si se asemenea, am facut doua firme in care sa dezvoltam stocare de energie in baterii, circa 100 MW in Slatina, 50 MW in Tulcea", a detaliat Marin Cilianu. In cazul stocarii pe baterii, proiectul este in faza in care s-a solicitat avizul tehnic de racordare (ATR), iar pentru centrala pe gaz, demersul este intr-un stadiu mai incipient, de certificare. Pentru niciun proiect, oficialii nu au dorit sa avanseze o valoare a investitiei estimata in planurile de fezabilitate, in cazul centralei, argumentand ca pentru asta este nevoie de un pret accesibil la gaz. "Deocamdata ne preocupam de partea de certificari. Trebuie doua ingrediente sa ai acces la turbine si se pare ca este lunga lista de asteptare la turbine, si sa ai un pret accesibil la gaz. Nu numai accesibil, trebuie sa ai un contract pe termen lung la gaz. Si situatia cu gazul, dupa cum vedeti, evolueaza de la o zi la alta", a detaliat Marian Nastase, presedintele CA al ALRO. La intrebarea Mediafax, presedintele CA al ALRO a confirmat ca au fost si sunt in derulare discutii cu ambii parteneri al proiectului Neptun Deep, Romgaz si OMV Petrom, privind gazele naturale care vor fi produse in Marea Neagra incepand din 2027. "Noi, prin Isalnita, s-a incercat sa se se acceseze aceasta resursa de gaz. S-au facut niste cumva niste licitatii care nu inseamna neaparat ca s-au vandut, un fel de rezervare de capacitate. Deocamdata asteptam. Nu este o chestie care sa fie palpabila", a declarat Marian Nastase. "Suntem in corespondenta, dar nu as vrea sa intram mai mult in detalii", a precizat Marin Cilianu. In cazul proiectului Isalnita, ALRO este actionar minoritar (40,1%), alaturi de cel majoritar, Complexul Energetic Oltenia (59,9%), in entitatea creata pentru proiect (SPV - Special Purpose Vehicle ), o centrala electrica pe gaz de 850 MW, un contract de 759 de milioane de euro, a carei licitatie a esuat a doua oara, in ianuarie. In contextul esecului licitatiei, CCGT Power Isalnita, compania s-a reorientat si ar urma sa construiasca aici instalatii de stocare. "La Isalnita, capitalul propriu pe care trebuia sa-l aducem noi este deja acolo. Acum incercam o conversie, inteleg ca sunt permise bune sa mergem pe construirea de baterii, ne reafirmam interesul sa fim un proiect si avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocati acolo, alocati pentru acest proiect, cash, exista in conturile SPV-ului", a precizat pesedintele CA al ALRO. Capacitatea de stocare care se discuta este de 1.000 de MW. "Lucrurile se deruleaza, este un proces care se intampla cu Comisia Europeana, este o procedura, pentru ca se trece de pe Fondul pentru modernizare, de pe axa neprioritara, unde era gazul, pe axa prioritara, care este cu stocarea si energie electrica si trebuie parcursi niste pasi procedurali", a explicat Marian Nastase. Solicitari pentru o ieftinire de 25% a pretului energiei Tot in cadrul demersurilor pentru obtinerea unui pret mai bun la energie, dat fiind ca este cel mai mare consumator industrial de energie electrica din tara, conducerea grupului a anuntat marti ca a propus autoritatilor statului roman ieftinirea administrativa a curentului electric cu pana la 25% pentru aceasta categorie de consumatori. Propunerea a fost facuta in baza noul cadru european privind ajutorul de stat - CISAF (Clean Industrial Deal State Aid Framework), care a fost adoptat anul trecut la nivelul UE pentru a sustine competitivitatea si decarbonizarea industriei europene. Potrivit datelor furnizate de ALRO, sectiunea 4.5 din CISAF permite statelor membre sa acorde ajutoare pentru reducerea temporara a costurilor cu energia electrica pentru industriile electro-intensive, iar sprijinul acordat nu reprezinta o subventie permanenta pentru costurile operationale, ci un mecanism tranzitoriu conditionat de investitii in decarbonizare si eficienta energetica, iar beneficiarii trebuie sa reinvesteasca o parte relevanta a ajutorului in eficienta energetica, flexibilitate energetica, electrificare, masuri de decarbonizare etc. Astfel, mecanismul functioneaza prin asa-numita formula "4 X 50￢: reducere cu 50% a pretului mediu anual al pietei angro, cu prag minim de pret de 50 euro/MWh, pentru 50% din consumul anual eligibil si cu obligatia de a reinvesti 50% din ajutor in masuri de decarbonizare. Potrivit estimarilor companiei, aplicarea mecanismului ar duce la reducerea cu pana la 25% a costurilor totale ale energiei electrice pentru companiile eligibile. "Noi am propus aceasta schema. E clar ca bugetul de stat al Romaniei nu are bani sa o sustina, astfel ca am propus ca sursa de finantare Fondul de Modernizare. Am trimis-o la trei ministere (Energie, Economie si Finante - n.r.), la Presedintie si la Consiliul Concurentei￢, a declarat Marian Nastase. Bogdan Chiritoiu: "Aici stam mai prost decat alte state din Uniunea Europeana" Aceasta schema a fost mentionata de presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, in februarie, cand declara ca statul roman ar trebui sa gaseasca o formula pentru ca marii consumatori industriala sa poata avea preturi mai mici la energie, care sa le asigure competitivitatea mai ales fata de companiile din afara blocului comunitar. Pentru a putea concura cu companii din restul lunii, Europa - si cu precadere Romania - trebuie sa ajute industria energointensiva sa poata beneficia de preturi mai mici, iar in acest sens, companiile, autoritatile de reglementare, atat din energie, cat si din concurenta, si legiuitorii trebuie sa ajunga la o formula de implementare, spunea Bogdan Chiritoiu in februarie. Potrivit lui Bogdan Chiritoiu, pe baza datelor Eurostat si din piata, din 2024, consumatorii casnici romani nu platesc mai mult decat altii din Uniunea Europeana, industria noastra nu plateste mai mult decat cei din Uniunea Europeana, costurile sunt aici chiar mai mici decat in Germania. "Dar am luat si mari consumatori energetic, siderurgie: companiile in Romania platesc mai mult decat cele din Germania. Deci problema nu e pe populatie in general, problema nu e la industrie in general, dar problema este la companiile care consuma multa energie, deci pentru care energia e un cost important de productie. Aici stam mai prost decat alte state din Uniunea Europeana", a explicat Bogdan Chiritoiu. Mai mult, aceste date vin in contextul in care Romania nu mai are "plaja fiscala" pentru ajutoare in comparatie cu alte tari membre. "Nici n-avem bani ca ei. Uniunea Europeana si-a flexibilizat regulile, a intrat un regulament - CISAF (Clean Industrial Deal State Aid Framework - n.r.), care a intrat in vigoare la mijlocul anului trecut, iar Germania foloseste aceste flexibilizare a regulilor ca sa subventioneze tarifele de transport si de distributia electricitatii. Noi n-o sa avem bani, bine, mai nimeni n-are banii Germaniei in Uniunea Europeana. Germania a avut excedent bugetar, da, noi si alti avem deficit bugetar. Da, deci n-avem bani precum nemtii. Si atunci trebuie sa gasim alte formule prin care sa avem totusi o electricitate mai ieftina pentru companiile din Romania", a declarat seful autoritatii de concurenta. Potrivit lui Bogdan Chiritoiu, in modelele pe care le da Comisia, e o varianta de a face contacte directe intre producatorii de regenerabile, iarasi implicand si o garantie de stat. "Deci sunt mecanisme care sunt acum permise sau incurajate de legislatia europeana si as vrea asta sa ne concentram in Romania. Deci in perioada urmatoare sa gasim formule in care consumatorii nostri mari de energie pot sa aiba asigurata furnizare de energie la costuri mai mici decat costurile de piata care-s date si vor fi date de gaz si in viitor", a subliniat presedintele Consiliului Concurentei. "In orice piata pretul este dat de costul cel mai mare de productie, care la electricitate este gazul, asa-i la noi si asa e majoritatea tarilor din Uniunea Europeana si asa o sa fie pe ceva timp de acum inainte. Da, exista si producator, dupa cum scrieti si voi, exista producatori care au costuri mult mai mici si atunci important e se gasesti o formula prin care producatori cu costuri mai mici iti acopera industria. Deci asta mi-as dori si Consiliul va sprijini eforturile Guvernului si ale reglementatorului (ANRE) in acest sens", a declarat Bogdan Chiritoiu. Intrebat care sunt responsabilii pentru gasirea si implementarea unei astfel de formule, Bogdan Chiritoiu a spus ca primul pas ar trebui facut de companiile vizate. "In primul rand sunt discutii in piata. Eu zic ca in mod normal piata trebuie sa vina cu propunerile astea. Sunt companii ca vor sa vanda electricitate, sunt companii care au nevoie. Ei trebuie sa vina sa negocieze intre ei si acolo unde au nevoie de stat... Sfatul meu este sa vorbeasca cu ANRE-ul, dar si cu ministerul Energiei. Deci pana la urma, asteptarea mea este va fi nevoie niste garantii de stat si asta vor fi emise, banuiesc de Guvern, nu stiu, vom vedea schema, vom face o schema de garantii de stat, vom vedea cine o va administra. Eu sper ca de anul acesta. Deja regulamentul e de anul trecut, CISAF. Comisia ne-a dat ceva, niste indrumari, momentan n-avem multe exemple in Europa, e adevarat", a conchis Bogdan Chiritoiu.