Economic

Evolutiile recente arata, din perspectiva obiectivelor BNR, faptul ca inflatia continua sa persiste la niveluri inalte, iar in contextul razboiului si al blocajelor pe rutele de transport, asteptarile inflationiste sunt intens reactivate, a aratat Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, in discursul de deschidere al conferintei Tendinte Economice, gazduita la Banca Nationala a Romaniei. "Prin mesajul transmis, am evidentiat faptul ca, in prezent, razboiul din Orientul Mijlociu genereaza runde severe de volatilitate economica, pe masura ce piata petrolului reactioneaza rapid si taios, cu implicatii la nivel global. Astfel, socurile energetice se transmit, cu diferite grade de intensitate, in presiuni inflationiste la scara economiei globale", arata viceguvernatorul BNR, intr-o analiza pe blogul personal. Mesajele- cheie "Dependenta energetica a Romaniei este semnificativ mai redusa in comparatie cu majoritatea statelor europene. Nevoile de energie ale Romaniei au fost acoperite prin importuri in proportie de doar 30%, nivel comparabil cu Suedia, fata de 39% in Cehia, 46% in Polonia si 49% in Ungaria, in timp ce dependenta energetica medie la nivelul statelor Uniunii Europene se ridica la 57%. Inceputul anului 2026 apare grevat de unele evolutii negative: industria - in scadere cu 3,9% in ianuarie, dar si cifra de afaceri in comertul cu amanuntul - in scadere cu 9,1%. Evolutiile din 2025 arata, totusi, si semne bune: economia isi schimba gradual sursele de crestere. Contributia investitiilor la cresterea economica de 0,7% a fost de 1 punct procentual, mult superioara consumului, al carui aport a fost de 0,4 puncte procentuale. Estimam ca rata anuala a inflatiei headline va reintra pe o traiectorie descendenta mai clara abia in a doua jumatate a anului. Insa revenirea in cadrul tintei necesita, in continuare, timp si prudenta in calibrarea politicilor economice. Politica monetara se confrunta cu provocarea esentiala de a evita sa puna "sare pe rana" prin cresterea ratei dobanzii de referinta, in pofida unor puseuri inflationiste, dar si de a evita sa puna "gaz pe foc", intr-un context financiar dominat de riscuri multiple. Este imperativ sa continuam consolidarea bugetara, obiectiv care cere stabilitate politica si consecventa de decizie. Din pacate, si aceste exigente par supuse volatilitatii, daca ne raportam la atmosfera tensionata care a insotit aprobarea bugetului in Parlament. In vremuri complicate, pe fondul razboiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni si nelinisti se traduc direct in costuri financiare, prin cresterea dobanzilor la care ne imprumutam, dar si prin presiuni sporite asupra cursului valutar. Deficitul bugetar asumat de 6,2% din PIB nu include, atentie!, riscurile in crestere ale tensiunilor globale actuale. Bugetul pentru 2026 prevede alocari cu destinatie investitionala de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Insa realizarea integrala a investitiilor asumate nu se poate face fara cresterea capacitatii administrative de implementare", a sintetizat Cosmin Marinescu pe blogul personal. Mesajul integral transmis in deschiderea conferintei Tendinte Economice 2026, eveniment organizat de catre Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA): "Ma bucur sa deschid si anul acesta conferinta Tendinte Economice, pe care o gazduim cu placere si interes la Banca Nationala a Romaniei. Felicit organizatorii pentru modul consecvent prin care aduc impreuna mediul de afaceri si autoritatile publice la dezbateri de actualitate. Apreciez implicarea Patronatului European al Femeilor de Afaceri in sustinerea antreprenoriatului romanesc, inclusiv publicarea Indexului Antreprenoriatului si Leadershipului Feminin, un argument in plus pentru a dezvolta proiecte bazate pe forta femeilor in economie. In prezent, economia globala traverseaza o perioada de ajustari profunde, pe fondul crizelor din ultimii ani - pandemie, razboi, criza energetica, tensiuni geopolitice. Iar razboiul din Orientul Mijlociu genereaza acum runde severe de volatilitate economica, pe masura ce piata petrolului reactioneaza rapid si taios, cu implicatii globale. Cercetarile ne arata ca socurile energetice se transmit in economie pe multiple canale. La inceput, vreme de cateva saptamani, socurile afecteaza costurile de transport. Ulterior, in decurs de cateva luni, sunt afectate costurile de productie si asteptarile inflationiste. Dar aceste mecanisme nu opereaza simultan si nici uniform. In cazul Romaniei, exista totusi unele elemente de rezilienta. Cele mai recente date arata ca dependenta energetica a Romaniei este semnificativ mai redusa fata de tarile din regiune, de fapt, in comparatie cu majoritatea statelor europene. Astfel, nevoile de energie ale Romaniei au fost acoperite, in ultimii ani, prin importuri in proportie de doar 30%, nivel comparabil cu Suedia, fata de 39% in Cehia, 46% in Polonia si 49% in Ungaria, in timp ce dependenta energetica medie la nivelul statelor Uniunii Europene se ridica la 57%. Un alt indicator la fel de important este intensitatea energetica, anume cantitatea de energie, echivalent petrol, raportata la mia de euro de Produs Intern Brut. Romania se pozitioneaza, si din aceasta perspectiva, mai bine decat statele din regiune si decat media Uniunii, si ca urmare a unor transformari structurale in economia romaneasca. Nu mai vorbim doar despre obiective, ci despre potential si realitati. Tara noastra poate fi un pilon de stabilitate in arhitectura energetica regionala, datorita resurselor interne, inclusiv din zona Marii Negre, dar si prin rezilienta companiilor etalon din domeniul energiei. Doamnelor si domnilor, Agenda conferintei include paneluri dedicate energiei si mediului de afaceri. Companiile resimt cel mai acut volatilitatea de pe pietele energetice iar perspectivele de business ne arata modul in care aceste evolutii se transmit in economie. Romania a continuat sa inregistreze in 2025 crestere economica, desi intr-un ritm ceva mai lent fata de anii anteriori, insa in pofida ajustarii bugetare severe, dar necesare. Inceputul anului 2026 apare grevat de unele evolutii negative, si mentionez aici industria, in scadere cu 3,9% in ianuarie, dar si cifra de afaceri in comertul cu amanuntul, in scadere cu 9,1%. Sunt realmente ingrijoratoare anumite semnale despre restructurari si disponibilizari la nivelul unor jucatori din industrie, companii etalon precum Dacia, Azomures, cu performante deosebite mai ales la export, inregistrate chiar in vremuri grele si nu atat de indepartate. Evolutiile din 2025 arata, totusi, si semne bune: economia isi schimba gradual sursele de crestere. Contributia investitiilor la cresterea economica de 0,7% a fost de 1 punct procentual, mult superioara consumului, al carui aport a fost de 0,4 puncte. Este important sa consolidam acest parcurs, pentru accelerarea potentialului productiv al economiei. Stimati invitati, Din perspectiva obiectivelor BNR, evolutiile recente arata faptul ca inflatia continua sa persiste la niveluri inalte. Componentele mai sensibile la socurile recente sunt cele exogene, in speta combustibilii si alimentele neprocesate. In contextul razboiului si al blocajelor pe rutele de transport, asteptarile inflationiste sunt intens reactivate. Estimam ca rata anuala a inflatiei headline va reintra pe o traiectorie descendenta mai clara abia in a doua jumatate a anului. Insa revenirea in cadrul tintei necesita, in continuare, timp si prudenta in calibrarea politicilor economice. In conditiile actuale, dezinflatia nu mai poate fi usor anticipata sau sa intervina in mod uniform, liniar. Provocarea noastra, ca banca centrala, este de a distinge intre fluctuatiile acute dar temporare ale preturilor, si evolutiile care induc efecte persistente. Politica monetara trebuie sa reactioneze la factorii fundamentali ai inflatiei, nu la fluctuatii tranzitorii. In prezent, politica monetara se confrunta cu provocarea esentiala de a evita sa puna "sare pe rana" prin cresterea ratei dobanzii de referinta, in pofida unor puseuri inflationiste, dar si de a evita sa puna "gaz pe foc", intr-un context financiar dominat de riscuri multiple. Doamnelor si domnilor, In final, dar nu in cele din urma, adaug cateva cuvinte si despre obiectivul esential de consolidare a finantelor publice - conditia cheie pentru stabilitatea macroeconomica a Romaniei. Este imperativ sa continuam consolidarea bugetara, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politica si consecventa de decizie. Din pacate, si aceste exigente par supuse volatilitatii, daca ne raportam la atmosfera tensionata care a insotit aprobarea bugetului in Parlament. In vremuri complicate, pe fondul razboiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni si nelinisti se traduc direct in costuri financiare, prin cresterea dobanzilor la care ne imprumutam, dar si prin presiuni sporite asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung sa se cifreze, uneori, la sume de ordinul miliardelor de euro, si trebuie evitate. In bugetul anului 2026, cheltuielile cu dobanzile cresc, ingrijorator din perspectiva sustenabilitatii, la circa 3% din PIB, adica aproape jumatate din deficitul bugetar. Iar deficitul asumat de 6,2% din PIB nu include, atentie, riscurile in crestere ale tensiunilor globale actuale. De aceea, reducerea costurilor de finantare a datoriei este o prioritate esentiala. Insa aceasta necesita disciplina fiscal-bugetara, nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, precum si administrarea judicioasa a datoriei, prin gestiunea adecvata a structurii acesteia pe scadente. Trebuie sa apreciem consolidarea modelului de crestere economica bazat pe investitii. Bugetul pentru 2026 prevede alocari cu destinatie investitionala de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Insa realizarea integrala a investitiilor asumate nu se poate face fara cresterea capacitatii administrative de implementare, mai ales a proiectelor de investitii bazate pe fonduri europene. Iar aici nu este vorba doar de eforturile guvernului, ci ale tuturor autoritatilor publice, centrale si locale. Insist cu ideea ca anul 2026 trebuie sa fie anul fondurilor europene. In incheiere, am speranta ca dezbaterile din cadrul conferintei de astazi vor contribui la mai buna intelegere a tendintelor si provocarilor economice actuale, pentru decizii inspirate. Va multumesc si va doresc mult succes!"