Politic-Social

Dificultatile politice ale lui Merz au inceput sa provoace ingrijorare serioasa la Bruxelles, unde oficialii se intreaba daca Germania mai poate juca rolul traditional de forta capabila sa impinga statele membre spre un compromis. Patru oficiali implicati in negocieri au declarat pentru Financial Times ca pierderile suferite de CDU in alegerile regionale au determinat deja o reevaluare a ceea ce poate fi obtinut la nivel european in urmatoarele luni. Miza imediata este Cadrul Financiar Multianual pentru 2028-2034. Comisia Europeana a propus un pachet de aproape 2.000 de miliarde de euro in preturi curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul national brut al Uniunii daca sunt incluse toate componentele prezentate in pachet. Bugetul va stabili pentru sapte ani cati bani vor merge catre agricultura, coeziune, aparare, competitivitate, infrastructura, migratie, cercetare si alte mari politici europene. Germania este liderul taberei care considera propunerea Comisiei prea generoasa si vrea taieri Merz a reunit Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Tarile de Jos si Suedia in jurul unei pozitii comune prin care cele sase state cer ca propunerea Comisiei sa fie redusa cu "cateva sute de miliarde de euro". Statele respective spun ca bugetul trebuie modernizat si orientat mai mult catre securitate, aparare, competitivitate, migratie si suveranitate europeana, fara o crestere atat de mare a poverii asupra contribuabililor nationali. Exact aceasta pozitie a fost atacata in urma cu doar cateva zile, la Strasbourg, de Siegfried Muresan, ce este raportor al Parlamentul European pe buget. "Consider ca aceste sase state gresesc. Ele sunt Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda si Danemarca", a declarat Muresan pe 14 septembrie, intr-o conferinta de presa la Strasbourg. Europarlamentarul roman a avertizat ca reducerile cerute de aceste tari nu vor rezolva problemele de securitate si competitivitate cu care se confrunta Uniunea, ci, in opinia sa, "vor fragiliza Europa". Merz, din liderul taberei austeritatii in problema Bruxelles-ului Pozitia lui Friedrich Merz s-a deteriorat rapid dupa doua lovituri electorale consecutive in estul Germaniei. AfD a castigat alegerile din Saxonia-Anhalt, obtinand aproape 44% din voturi, un rezultat care a zguduit CDU si a determinat chiar lideri conservatori sa vorbeasca despre un moment de cotitura pentru partid si pentru Germania. Merz a recunoscut atunci ca rezultatul a zguduit CDU "pana in temelii", dar a exclus orice colaborare cu AfD. Lovitura a fost urmata de un nou rezultat foarte slab in Mecklenburg-Pomerania Occidentala. CDU a obtinut aproximativ 5% din voturi, cel mai slab rezultat al partidului intr-un scrutin regional de dupa 1949, in timp ce AfD s-a clasat pe primul loc. Reuters descrie rezultatele drept o noua dovada a slabirii controlului lui Merz asupra centrului politic german. Merz insista insa ca va continua atat in functia de cancelar, cat si la conducerea CDU. Intrebat despre viitorul sau politic, el a indicat printre sarcinile esentiale pe care le mai are de indeplinit chiar negocierea bugetului european, spunand ca discuta intens modul in care trebuie finantate competitivitatea, apararea si rezilienta europeana. Pentru Bruxelles, insa, problema nu este doar daca Merz ramane cancelar, ci cu cata autoritate politica mai poate negocia. Financial Times citeaza un inalt oficial european care spune ca exista putine variante favorabile pentru Uniune: fie un cancelar german foarte slabit, incapabil sa faca compromisuri dificile, fie instalarea unui nou cancelar si a unei noi echipe care ar avea nevoie de luni intregi pentru a-si consolida pozitia si a intra in negocierile europene. Un alt diplomat european a explicat ca rolul traditional al Germaniei era sa intervina in momentul in care negocierile europene se blocau si sa contribuie la gasirea compromisului, dar ca Merz nu mai pare acum capabil sa joace acelasi rol. Aceasta slabiciune nu inseamna neaparat ca Germania va deveni mai flexibila. Dimpotriva, un cancelar aflat sub presiune interna ar putea avea si mai putin spatiu politic pentru a accepta la Bruxelles un buget european mai mare, in conditiile in care Germania este principalul contributor net la bugetul UE. Presiunea interna si cresterea extremei drepte eurosceptice face si mai greu de prezentat publicului german un buget mai mare european care sa includa si potentiale noi taxe europene. Muresan cere cu aproximativ 200 de miliarde mai mult, Merz vrea taieri de sute de miliarde Diferenta dintre pozitia promovata de Merz si cea sustinuta de Parlamentul European prin vocea lui Siegfried Muresan este una dintre cele mai mari rupturi din actuala negociere. Muresan este, alaturi de socialista portugheza Carla Tavares, co-raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual 2028-2034. Parlamentul si-a stabilit mandatul de negociere in aprilie, printr-un raport coordonat de cei doi eurodeputati si adoptat cu 370 de voturi pentru, 201 impotriva si 84 de abtineri. Parlamentul cere un buget echivalent cu 1,27% din venitul national brut al UE, la care sa fie adaugate separat inca 0,11% din VNB pentru rambursarea datoriilor contractate prin NextGenerationEU. In total, pozitia Parlamentului ajunge astfel la aproximativ 1,38% din VNB-ul Uniunii. Muresan a explicat in conferinta din septembrie la care a participat si Mediafax pozitia sa. "Nu putem cere Uniunii Europene sa faca mai mult si, in acelasi timp, sa ii reducem bugetul", declara Muresan. El a sustinut atunci introducerea unor noi resurse proprii ale UE, inclusiv venituri care sa reduca presiunea directa asupra bugetelor nationale. Muresan a formulat si mai direct pozitia Parlamentului in recentele discutii asupra bugetului: sunt necesari bani suplimentari pentru aparare, mobilitate militara si securitate cibernetica, dar aceste noi prioritati nu ar trebui finantate prin slabirea Politicii Agricole Comune si a politicii de coeziune. Parlamentul considera ca propunerea initiala a Comisiei nu lasa suficiente resurse pentru competitivitate, agricultura, coeziune, aparare si adaptarea climatica. Merz si celelalte state "frugale" vor sa reduca propunerea de aproape 2.000 de miliarde cu cateva sute de miliarde de euro. Parlamentul European, prin mandatul negociat de Muresan si Tavares, cere ca suma disponibila pentru politicile UE sa fie, dimpotriva, majorata. Miza pentru Romania: agricultura si coeziunea Disputa este importanta in special pentru Romania, unul dintre marii beneficiari ai politicii de coeziune si ai Politicii Agricole Comune. Muresan a legat explicit pozitia sa de interesul Romaniei si a avertizat ca Bucurestiul ar avea de pierdut daca viitorul buget european ar fi redus semnificativ. In declaratiile de la Strasbourg, el a sustinut ca noile cheltuieli pentru aparare si competitivitate nu trebuie finantate prin diminuarea fondurilor pentru fermieri, regiuni si infrastructura. Romania este beneficiar net al bugetului european. Potrivit datelor Ministerului Finantelor analizate de Factual, intre aderarea la UE si finalul lui 2025 Romania contribuise cu aproximativ 36,6 miliarde de euro si primise peste 110 miliarde de euro din fonduri europene. Reducerea cu sute de miliarde a cadrului financiar european ar transforma astfel negocierea impartirii banilor intr-una mult mai dura: mai multi bani sunt ceruti pentru aparare, competitivitate, migratie si rambursarea datoriei europene, in timp ce state precum Romania incearca sa protejeze fondurile de coeziune si agricultura. De ce Bruxelles-ul se grabeste sa inchida acordul in 2026 Statele membre vor sa ajunga la un acord politic asupra bugetului pana la sfarsitul acestui an. Consiliul European spune ca inchiderea negocierilor in 2026 este necesara pentru ca legislatia sectoriala sa poata fi finalizata in 2027 si programele europene sa fie pregatite pentru inceperea noului ciclu bugetar la 1 ianuarie 2028. Orice intarziere ar impinge negocierile intr-un calendar politic mult mai complicat. Franta se indreapta spre alegeri prezidentiale in 2027, iar alte state importante, intre care Italia, Spania si Polonia, vor intra de asemenea in perioade electorale in care guvernele ar putea deveni mai putin dispuse sa accepte compromisuri privind contributiile la Bruxelles. Pentru adoptarea cadrului financiar multianual este necesara unanimitatea statelor membre in Consiliu, urmata de aprobarea Parlamentului European. Prin urmare, nici tabara lui Merz nu poate stabili singura dimensiunea bugetului, dar nici Parlamentul European nu poate impune nivelul cerut de Muresan fara un compromis cu cele 27 de guverne.