|
Accesează contul My Orange
Croația pune presiune pe Muntenegru în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, cerând rezolvarea mai multor dispute istorice dintre cele două țări.
15.10.2026, 13:09 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Muntenegru isi propune sa devina al 28-lea stat membru al Uniunii Europene pana in 2028, insa Croatia, ultima tara care a aderat la UE, in 2013, ridica o serie de probleme care ar putea complica procesul de aderare, relateaza Politico. Inaintea unei dezbateri privind extinderea Uniunii Europene, programata in cadrul summitului de joi, Croatia si-a exprimat ingrijorarea cu privire la mai multe dispute nerezolvate cu Muntenegru. Croatia cere progrese in rezolvarea disputelor Intr-o declaratie acordata Politico, in cadrul unei reuniuni a Partidului Popular European organizate inaintea summitului, premierul croat Andrej Plenkovic a afirmat ca Zagrebul a avut o atitudine "extrem de constructiva", dar a atras atentia asupra unor probleme nerezolvate in cadrul capitolului 23 de negociere (Justitie si drepturi fundamentale) si al capitolului 31 (Politica externa, de securitate si aparare), unele dintre acestea datand de zeci de ani. "Unele dintre ele se afla pe agenda discutiilor de doi ani, fara sa se fi inregistrat absolut niciun progres", a declarat Plenkovic, cerand autoritatilor din Muntenegru sa faca progrese in rezolvarea acestora. "Le vom cere colegilor nostri sa ii ajute sa faca progrese, daca obiectivul este incheierea negocierilor", a adaugat premierul croat. Ce conditii pune Croatia pentru aderarea Muntenegrului la UE Pozitia Croatiei este prezentata si intr-un document obtinut de Politico, in care Zagrebul afirma ca sustine aderarea Muntenegrului la UE, dar insista asupra rezolvarii mai multor dispute dintre cele doua tari. "Croatia urmareste sa faciliteze aderarea Muntenegrului, nu sa o impiedice", se arata in document. Mai multe dintre problemele semnalate au legatura cu participarea Muntenegrului la actiunile militare impotriva Croatiei din anii '90, inclusiv atacurile asupra orasului Dubrovnik si ocuparea unor teritorii croate. Printre solicitarile Zagrebului se numara acordarea de despagubiri cetatenilor croati detinuti in lagarul de la Morinj, unde peste 300 de croati au fost inchisi intre octombrie 1991 si august 1992, in urma ocuparii unei parti a regiunii Dubrovnik de catre fortele sarbe si muntenegrene. Croatia cere si pastrarea permanenta a unei placi comemorative la fostul lagar, precum si schimbarea numelui unei piscine municipale din orasul Kotor. Aceasta poarta numele lui Zoran Gopcevic, fost jucator de polo pe apa, care, potrivit documentului, a fost gardian in lagarul de la Morinj in 1991 si 1992. Alte solicitari ale Zagrebului vizeaza urmarirea penala a persoanelor responsabile de crime de razboi comise in timpul Razboiului de Independenta al Croatiei si continuarea negocierilor privind delimitarea frontierei dintre cele doua tari. In ciuda acestor dispute, Croatia nu s-a opus pana acum avansarii negocierilor de aderare a Muntenegrului la Uniunea Europeana. Muntenegru a inchis provizoriu 21 dintre cele 33 de capitole de negociere, fiind tara care a inregistrat cele mai mari progrese in actualul proces de extindere a UE.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.