CSM: Noua grilă de salarizare pune magistrații sub miniștri și aleșii locali

CSM precizeaza ca proiectul continua sa se afle in circuitul public si sa stea la baza unor demersuri legislative, desi procedura initiala de elaborare a acestuia a fost suspendata printr-o hotarare a Curtii de Apel Bucuresti. Consiliul sustine ca problemele proiectului nu tin doar de nivelul veniturilor judecatorilor si procurorilor, ci de "pozitionarea constitutionala a puterii judecatoresti in raport cu celelalte puteri ale statului". Exemplul CSM Unul dintre principalele exemple invocate este cel al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, potrivit proiectului, ar avea un coeficient salarial de 6,15. In schimb, consilierul prezidential, liderii grupurilor parlamentare si vicepresedintii Camerelor Parlamentului ar avea coeficientul 6,50, iar secretarii si chestorii Camerelor, precum si ministrii, coeficientul 6,45, respectiv 6,50. "O asemenea ierarhizare este cu atat mai greu de justificat cu cat, in numeroase dintre aceste situatii, functiile respective nu reprezinta nici macar nivelul suprem al puterii sau autoritatii din care fac parte, in timp ce presedintele Inaltei Curti reprezinta functia de conducere situata la varful sistemului instantelor judecatoresti", transmite CSM. Judecator ICCJ cu salariu mai mic decat al unui primar Consiliul indica si diferentele existente la nivelul celorlalte functii din sistemul judiciar. Un judecator al Inaltei Curti cu vechime maxima ar urma sa aiba un coeficient de 5,50, sub cel al primarului general al Capitalei, stabilit la 6,50, si sub cel al unui presedinte de consiliu judetean sau al unui primar de municipiu resedinta de judet ori de sector, de 6,00. De asemenea, un judecator de judecatorie cu o vechime intre 15 si 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, in timp ce pentru primarul unei comune cu mai putin de 10.000 de locuitori este prevazut un coeficient de 4,35. CSM mai reclama faptul ca magistratii se numara printre categoriile pentru care veniturile nu sunt completate, in aceeasi masura ca in alte sectoare bugetare, prin sporuri, sume forfetare sau alte facilitati. Consiliul indica, in acest context, sporul de 40% prevazut pentru anumite categorii de functionari publici prin proiectul de lege. Potrivit CSM, diferentele prevazute in grila reprezinta "o optiune de pozitionare institutionala", prin care autoritatea judecatoreasca ar fi plasata intr-un plan inferior fata de numeroase functii din puterea executiva, legislativa sau administratia publica locala. Consiliul sustine ca o astfel de abordare nu reprezinta doar o chestiune bugetara, intrucat ar transmite mesajul ca puterea judecatoreasca ocupa o pozitie inferioara in arhitectura statului, in conditiile in care Constitutia consacra separatia si echilibrul puterilor si garanteaza independenta justitiei. CSM: Salarizarea magistratilor nu este un privilegiu CSM subliniaza ca salarizarea adecvata a judecatorilor si procurorilor nu constituie un privilegiu profesional, ci una dintre garantiile statutului acestora si, implicit, ale independentei justitiei. Consiliul afirma ca, incepand din iulie 2025, statutul judecatorilor si procurorilor a fost supus unor interventii legislative succesive si unei "ample retorici publice ostile magistraturii", iar actualul proiect de salarizare risca sa reprezinte o noua etapa in procesul de diminuare a garantiilor statutare. "Pentru autoritatea judecatoreasca, salarizarea corespunzatoare constituie o limita dincolo de care este afectata insasi substanta statutului sau de putere in stat", afirma CSM. In acest context, Consiliul Superior al Magistraturii anunta ca va utiliza "toate instrumentele institutionale si mijloacele legale" pentru apararea statutului constitutional al judecatorilor si procurorilor si pentru mentinerea echilibrului dintre puterile statului. CSM solicita ca orice viitoare reglementare privind salarizarea personalului platit din fonduri publice sa respecte pozitia constitutionala a autoritatii judecatoresti, echilibrul dintre puteri si garantiile necesare independentei justitiei.

Politic-Social

CSM: Noua grilă de salarizare pune magistrații sub miniștri și aleșii locali

Articole asemanatoare