Cultura si divertisment

Nu exista un raspuns care sa ofere garantii. Cancerul poate reveni chiar si dupa un tratament considerat reusit, iar acest lucru nu inseamna ca pacientul a facut ceva gresit, arata un studiu publicat in New England Journal of Medicine. Uneori, cateva celule canceroase raman in organism, dar sunt prea putine pentru a putea fi detectate la controalele obisnuite. In timp, ele se pot inmulti si pot forma din nou o tumora. Exista insa lucruri pe care medicii le recomanda cu tot mai multa incredere. Iar unul dintre ele este mai simplu decat pare: miscarea. Un studiu important: exercitiul a redus riscul de recidiva In 2025, revista New England Journal of Medicine a publicat rezultatele studiului clinic CHALLENGE, care a urmarit 889 de persoane cu cancer de colon in stadiul II cu risc ridicat sau in stadiul III. Toti participantii terminasera operatia si chimioterapia. O parte dintre pacienti au primit informatii despre un stil de viata sanatos. Ceilalti au intrat intr-un program de exercitii fizice structurat pe trei ani, cu sprijinul unor specialisti in activitate fizica. Rezultatul a atras atentia oncologilor: dupa cinci ani, 80,3% dintre pacientii din grupul cu exercitii nu aveau o recidiva, un cancer nou sau nu murisera, fata de 73,9% in grupul care primise doar recomandari generale. Asta inseamna o diferenta de 6,4 puncte procentuale. Calculat ca risc relativ, programul de exercitii a fost asociat cu o reducere de 28% a riscului de recidiva, aparitie a unui nou cancer sau deces. Diferenta s-a vazut si in supravietuirea generala. La opt ani, 90,3% dintre pacientii din grupul cu exercitii erau in viata, fata de 83,2% in grupul de control. Riscul de deces a fost cu 37% mai mic in grupul care a urmat programul de exercitii. Este important insa ce nu spune studiul: nu demonstreaza ca sportul "vindeca" cancerul si nu inseamna ca orice persoana cu orice tip de cancer va avea aceeasi reducere a riscului. Studiul a vizat un tip si anumite stadii de cancer de colon, iar programul a fost unul structurat si adaptat pacientilor. Totusi, rezultatele sunt importante pentru ca provin dintr-un studiu randomizat, nu doar din observatia ca oamenii mai activi tind sa fie mai sanatosi. Nu trebuie sa incepi cu sala de fitness Recomandarile medicale nu spun ca un pacient trebuie sa alerge maratoane sau sa faca antrenamente intense. American Cancer Society recomanda, dupa evaluarea medicala si in functie de starea fiecarui pacient, sa se ajunga treptat la 150-300 de minute de activitate fizica moderata pe saptamana sau la 75-150 de minute de activitate intensa. Sunt recomandate si exercitiile pentru forta cel putin doua zile pe saptamana. Activitatea moderata poate insemna, de exemplu, mers alert, ciclism usor sau anumite forme de yoga. Pentru cineva care se recupereaza dupa tratament, inceputul poate fi mult mai modest. Institutul National pentru Cancer din SUA recomanda sa se inceapa lent si sa se creasca treptat durata si intensitatea. Chiar si cateva minute de miscare pot fi un inceput bun pentru o persoana care este foarte slabita. Aici exista insa o regula importanta: exercitiul trebuie adaptat pacientului. Unele tratamente pot afecta oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. De aceea, o persoana care a trecut prin cancer ar trebui sa discute cu medicul inainte sa inceapa un program nou de exercitii. Ce rol are alimentatia? Nici aici nu exista o "dieta anticancer" care sa garanteze ca boala nu va reveni. Exista insa suficiente dovezi pentru ca organizatiile medicale sa recomande o alimentatie sanatoasa dupa tratamentul oncologic. American Cancer Society recomanda un model alimentar sanatos si pune accent pe alimente vegetale, cereale integrale si mentinerea unei greutati sanatoase. In cazul unor tipuri de cancer, exista dovezi mai bune decat in cazul altora. World Cancer Research Fund arata, de exemplu, ca pentru persoanele care au avut cancer de san exista dovezi ca o alimentatie bogata in fibre poate avea beneficii, in timp ce pentru cancerul colorectal exista indicii ca un consum mai mare de cereale integrale si unul mai mic de bauturi indulcite pot contribui la rezultate mai bune. Mesajul important este sa nu transformam alimentatia intr-o lista de alimente "magice". Nu exista un suc, un supliment sau un aliment care sa tina singur cancerul in remisie. Greutatea conteaza, dar nu e momentul pentru cure drastice Excesul de greutate este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer si poate influenta prognosticul. Totusi, legatura dintre slabit dupa diagnostic si reducerea riscului de recidiva nu este la fel de clara pentru toate tipurile de cancer. In timpul si dupa tratament, prioritatea poate fi mai degraba pastrarea fortei si a masei musculare decat o scadere rapida in greutate. De aceea, o dieta severa poate fi o idee proasta pentru un pacient care inca se recupereaza. Alimentatia trebuie adaptata tipului de cancer, tratamentului si starii generale. Alcoolul? Cu cat mai putin, cu atat mai bine Alcoolul este legat de mai multe tipuri de cancer, iar American Cancer Society spune ca evitarea lui este cea mai buna optiune pentru preventia cancerului. Pentru riscul de recidiva, situatia difera in functie de tipul de cancer si nu este la fel de bine stabilita pentru toate formele bolii. Pentru un pacient aflat in remisie, discutia despre alcool ar trebui, prin urmare, sa faca parte din planul individual stabilit cu medicul. Fumatul ramane unul dintre cele mai importante lucruri de abandonat Renuntarea la fumat este una dintre cele mai clare recomandari pentru supravietuitorii cancerului. Institutul National pentru Cancer din SUA avertizeaza ca fumatul dupa tratamentul oncologic poate creste riscul aparitiei unui alt cancer sau al unor probleme de sanatate. Renuntarea la fumat aduce beneficii chiar si dupa un diagnostic de cancer. Controalele nu pot fi inlocuite de un stil de viata sanatos Poate cea mai importanta regula este si cea mai usor de uitat: un stil de viata sanatos nu inlocuieste controalele oncologice. Dupa terminarea tratamentului, pacientul ar trebui sa primeasca un plan de monitorizare. Acesta poate include consultatii, analize si investigatii, in functie de tipul cancerului si de tratamentul primit. Frecventa controalelor nu este aceeasi pentru toata lumea. NCI subliniaza ca planul trebuie stabilit in functie de cancerul avut, tratamentul primit si starea generala de sanatate. Orice simptom nou sau persistent merita discutat cu medicul. Asta nu inseamna automat ca boala a revenit. Multe simptome dupa tratament au alte explicatii, inclusiv efecte tardive ale terapiei. Si sanatatea mintala face parte din recuperare Dupa cancer, frica de recidiva poate ramane ani intregi. O durere de spate, o oboseala neobisnuita sau un rezultat medical poate readuce imediat teama ca boala s-a intors. A avea grija de sanatate nu inseamna doar sa numeri pasii si sa verifici ce ai in farfurie. Activitatea fizica poate reduce anxietatea, depresia si oboseala si poate imbunatati somnul si calitatea vietii. Uneori, sprijinul unui psiholog sau al unui grup pentru supravietuitorii cancerului poate fi la fel de important ca un plan de exercitii. Ce putem spune, de fapt, despre "mentinerea cancerului in remisie"? Cel mai corect raspuns este ca nimeni nu poate controla complet daca un cancer va reveni. Dar exista o imagine tot mai clara a lucrurilor care pot ajuta dupa tratament, miscare regulata, adaptata starii pacientului, mentinerea sau recuperarea masei musculare, o alimentatie echilibrata, cu multe alimente vegetale si, in functie de cancer, accent pe fibre si cereale integrale, evitarea fumatului, limitarea sau evitarea alcoolului, mentinerea unei greutati sanatoase, fara cure drastice in perioada de recuperare, controale medicale regulate, conform planului oncologului, atentie la simptome noi sau persistente, grija si pentru sanatatea mintala, nu doar pentru cea fizica. Iar studiul CHALLENGE aduce o veste importanta: pentru anumite persoane care au trecut prin cancer de colon, exercitiul nu mai poate fi privit doar ca un sfat generic pentru "un stil de viata sanatos". Intr-un studiu clinic de mari dimensiuni, un program structurat de miscare a fost asociat cu mai putine recidive si cu o supravietuire mai buna.