Economic

In aceste zile, la ora 20:00, exact cand consumul populatiei ramane ridicat, productia fotovoltaica dispare rapid, hidrocentralele sunt afectate de seceta, eolianul este imprevizibil, centralele pe gaze si carbune, cele care mai exista, nu pot compensa integral deficitul, iar Romania ajunge sa depinda de importuri intr-o regiune in care aproape toate statele cauta aceeasi energie, arata Dumitru Chisalita, care subliniaza ca "aceasta nu mai este doar o problema de piata, este o problema de adecvanta a sistemului si, in zilele critice, una de alegere intre limitari industriale controlate si deconectari ale unor categorii de consumatori". Analiza vine in contextul anuntului privind inchiderea reactorului doi al Centralei nucleare de la Cernavoda, pe fondul continuarii scaderii debitului Dunarii. Centrala Nucleara de la Cernavoda a initiat procedurile tehnice premergatoare opririi controlate a Unitatii 2. Ministerul Energiei precizeaza ca este vorba despre proceduri "uzuale si preventive", care au rolul de a pregati oprirea centralei in conditii de siguranta. "In conditiile in care prognoza privind debitul Dunarii se mentine nefavorabila, oprirea controlata a Unitatii 2 este asteptata in cursul acestei saptamani." In paralel, Ministerul Energiei si Dispecerul Energetic National au pregatit masurile necesare pentru a compensa energia care nu va mai fi produsa de Unitatea 2. Analiza lui Dumitru Chisalita se bazeaza pe o estimare pornind de la urmatoarele ipoteze probabile: ambele reactoare de la Cernavoda vor fi oprite incepand cu 12 august, ceea ce inseamna ca productia nucleara este zero, de la 1.400 MW in conditii de functionare optima, productia hidro este afectata de seceta; productia eoliana ramane redusa sau moderata; importurile sunt limitate de deficitul simultan din Ungaria, Serbia si Balcanii de Vest; temperaturile sunt mai moderate in perioada 13-16 august, fiind urmate de canicula accentuata intre 17 si 22 august; Dacia si Ford sunt oprite pana pe 19 august, cu o economie de putere estimata la aproximativ 200 MW; reducerea atribuita Dispecerului Energetic National reprezinta necesarul rezidual de echilibrare, nu o masura deja anuntata. Valorile reprezinta puteri medii estimate in jurul orei 20:00 si sunt exprimate in GW. Estimare AEI privind Balanta zilnica a SEN pe baza datelor de consum din anul 2025 si temperaturilor aferente, la ora 20:00 (GWh) Sursa: Dumitru Chisalita Relatia utilizata este: Reducere DEN=Consum prognozat￢Productie￢Import￢Reducere voluntara De exemplu, pe 19 august: 8.150￢4.150￢2.500￢300=1.200 MW "Acesta este momentul in care aritmetica energetica devine politica industriala, daca energia nu exista, cineva trebuie sa renunte la consum", arata Dumitru Chisalita. Romania ar importa aproape cat produce Potrivit lui Dumitru Chisalita, fara energia nucleara, productia interna disponibila la ora 20:00 s-ar situa, in cele mai dificile zile, la numai 4.150-4.300 MW. In aceasta productie ar intra aproximativ: hidro: 1.000-1.400 MW; gaze: 1.300-1.700 MW; carbune: 900-1.200 MW; eolian: 200-700 MW; fotovoltaic ramas la ora 20:00: 100-400 MW; alte surse: 100-200 MW; nuclear: 0 MW. "In zilele caniculare, consumul ar putea depasi 8.000 MW, fara reducere voluntara. Romania ar trebui astfel sa importe 2.500-2.600 MW, adica o cantitate egala cu aproape 60% din productia interna ramasa. Problema este ca puterea tehnica de import nu reprezinta energie garantata. O interconexiune poate exista, dar daca dincolo de ea nu exista productie disponibila, aceasta nu transporta decat deficit", arata presedintele AEI. Astfel, arata expertul, in perioadele tensionate, Romania a importat deja aproximativ 2.000 MW. Tehnic, importul poate depasi temporar 3.000 MW, dar un asemenea nivel nu poate fi considerat ferm disponibil in fiecare seara. Pentru perioada analizata, intervalul realist ramane la cca 2.300 MW. Economisirea voluntara ajuta, dar nu poate inlocui un reactor nuclear Potrivit lui Dumitru Chisalita, reducerea voluntara este estimata la 170-300 MW. Pana la 19 august, oprirea activitatii la Dacia si Ford poate contribui cu aproximativ 200 MW, la care se pot adauga reducerile altor consumatori industriali, magazinelor, institutiilor si populatiei. "Dar economisirea voluntara nu produce miracole. O parte dintre economii se suprapune peste opririle tehnologice normale si nu reprezinta integral o reducere suplimentara. Dupa 19 august, odata cu reluarea activitatii unor unitati industriale, reducerea voluntara probabila scade spre 180-220 MW. Romania nu poate acoperi un gol de peste 1.000 MW stingand cateva vitrine, reducand aerul conditionat in institutii si solicitand populatiei sa nu mai foloseasca simultan electrocasnicele. Aceste masuri sunt utile, dar insuficiente in raport cu dimensiunea problemei", explica presedintele AEI. Dumintru Chisalita considera ca DEN ar trebui sa pregateasca, in scenariul central, o capacitate controlabila de reducere de pana la 1.200 MW. Aceasta nu inseamna ca populatia va fi deconectata. Zilele cu riscul cel mai mare sunt: 18 august: 1.050 MW reducere necesara; 19 august: 1.200 MW; 20 august: 1.080 MW; 21 august: 1.100 MW. Expertul subliniaza ca pericolul nu se concentreaza intr-un singur minut. Intervalul critic poate incepe in jurul orei 19:30 si poate continua pana la ora 22:00, pe masura ce productia fotovoltaica dispare complet, iar consumul casnic ramane ridicat. De unde ar putea veni energia importata Presedintele AEI a sintetizat intr-un tabel energia exportabila a statelor din regiune care ar putea ajunge fizic sau comercial in Romania. O tara poate produce 5.000 MW, dar daca are un consum de 4.500 MW, disponibilul sau regional este de numai 500 MW. Potrivit sursei citate, "totalul regional accesibil" nu poate fi importat automat si integral de Romania. Pentru aceeasi energie concureaza Ungaria, Serbia, Croatia, Macedonia de Nord si Albania. "In plus, capacitatile transfrontaliere, congestiile si regulile de siguranta limiteaza fluxurile. Exista chiar si zile in care importul realist indicat pentru Romania se afla foarte aproape de intregul disponibil regional estimat. In acele momente, marja de siguranta este practic inexistenta. Orice crestere neasteptata a consumului intr-un stat vecin poate retrage energie pe care Romania o considera accesibila, arata Dumitru Chisalita. Bulgaria, principalul colac de salvare regional (GWh) Sursa: Dumitru Chisalita Dumitru Chisalita considera ca Bulgaria devine astfel principalul furnizor de siguranta pentru Romania. Nuclearul de la Kozlodui, termocentralele bulgare si instalatiile de acumulare prin pompaj pot asigura cea mai mare parte a disponibilului regional. "Aceasta este insa si principala vulnerabilitate: siguranta energetica a Romaniei ar ajunge sa depinda de functionarea centralelor bulgare, de programul lor comercial si de mentinerea capacitatilor de interconexiune. O avarie la un grup important din Bulgaria sau o crestere puternica a consumului bulgar s-ar transmite aproape imediat in necesarul de reducere din Romania", precizeaza expertul. O regiune de importatori care se salveaza din aceeasi priza: Sursa: Dumitru Chisalita "Aceasta este adevarata imagine a crizei: Romania nu intra singura in deficit. Intra intr-un deficit regional, simultan cu Ungaria, Serbia, Croatia, Slovenia si Balcanii de Vest. A spune ca Romania poate importa este, in aceste conditii, doar jumatate din raspuns. Intrebarea corecta este daca va exista cineva care sa exporte exact in acele ore. Energia necesara Romaniei nu sta rezervata dincolo de granita, asteptand o solicitare de la Bucuresti. Este cumparata in acelasi timp de toate sistemele deficitare", subliniaza presedintele AEI. Romania a inchis marja de siguranta inainte sa construiasca alternativa Astfel, arata expertul, in scenariul opririi ambelor reactoare de la Cernavoda, Romania nu poate echilibra sistemul numai prin importuri si economisire voluntara. In zilele lucratoare caniculare, productia interna de aproximativ 4.200-4.300 MW, importurile de circa 2.500 MW si economisirea voluntara de 200-300 MW acopera impreuna numai aproximativ 7.000 MW. La un consum potential de peste 8.000 MW, ramane un deficit de 1.000-1.200 MW care trebuie eliminat administrativ din consum. "Elementul decisiv va fi importul. Fiecare scadere cu 500 MW sub nivelul estimat produce aproape automat o crestere cu 500 MW a necesarului de reducere. Daca importurile coboara, de exemplu, de la 2.500 la 2.000 MW, necesarul de limitare din 19 august poate urca de la 1.200 la 1.700 MW. In acel punct nu mai vorbim despre simple apeluri la solidaritate. Vorbim despre oprirea unor capacitati industriale, limitarea consumurilor neesentiale si, in cel mai nefavorabil scenariu, deconectari controlate", a conchis presedintele AEI.