Externe

Timp de aproape doua decenii, Berlinul s-a putut lauda cu una dintre cele mai puternice piete ale muncii din zona euro, deoarece cererea de masini si utilaje germane din China si din alte parti a stimulat industria dependenta de exporturi a tarii, iar forta de munca a crescut pe masura ce lucratorii calificati din alte tari ale UE s-au mutat in Germania, anunta Financial Times. Reformele controversate de la inceputul noului mileniu, care vizau reintegrarea mai rapida a oamenilor in campul muncii, au stimulat ocuparea fortei de munca. Ani de zile, economistii avertizasera ca o populatie imbatranita va produce o lipsa cronica de forta de munca, in timp ce ocuparea fortei de munca va creste puternic. "Deceniul de aur s-a incheiat" Acum, Germania sufera de o crestere a somajului, deoarece mai multi ani de stagnare economica si declin industrial , determinate partial de concurenta din partea Chinei, se reflecta in cele din urma si pe piata muncii. ""Deceniul de aur" din 2009 pana in 2019, marcat de o puternica creare de locuri de munca si de o scadere a somajului, s-a incheiat", a declarat Holger Schafer, expert pe piata muncii la Institutul Economic German (IW), un think-tank. In timp ce somajul in zona euro a scazut la un minim istoric de 6,1% la inceputul acestui an, numarul persoanelor fara loc de munca din Germania a crescut in 42 din ultimele 48 de luni. In aprilie, numarul a depasit 3 milioane - un prag sensibil din punct de vedere politic - pe o baza ajustata sezonier, pentru prima data in 15 ani. Cea mai mare economie UE, in spirala descendenta Bernd Fitzenberger, directorul Institutului pentru Cercetarea Ocuparii Fortei de Munca (IAB), a avertizat ca cea mai mare economie a Europei risca sa fie prinsa intr-o "spirala descendenta", deoarece cresterea somajului a sporit presiunea asupra unui sistem de securitate sociala pe care deja abia si-l putea permite. Cheltuielile Germaniei pentru securitatea sociala ca procent din PIB sunt la niveluri record, excluzand anii pandemiei de Covid-19. Cancelarul Friedrich Merz a recunoscut anul trecut in fata membrilor partidului sau crestin-democrat (CDU) ca "statul bunastarii asa cum il cunoastem astazi nu mai poate fi finantat de economia noastra". O treime din populatie sustine partide populiste Cresterea somajului peste 3 milioane ameninta sa provoace noi tulburari politice intr-un moment in care sondajele de opinie sugereaza ca peste o treime dintre alegatorii din Germania sustin partide populiste de dreapta si stanga. Merz a recunoscut problema, declarand anul trecut ca cresterea somajului era "dovada" ca tara avea nevoie de "reforme ale politicii economice, reforme ale procedurilor de aprobare si multe altele in Germania". Merz incearca sa relanseze economia printr-o serie de cheltuieli alimentate de datorii pentru infrastructura si aparare, dar impactul razboiului din Iran asupra pietelor energetice si a lanturilor de aprovizionare spulbera sperantele unei redresari puternice. Dupa ce si-a revenit dupa criza provocata de Covid-19, PIB-ul Germaniei a crescut abia peste nivelul de dinainte de pandemie. De la criza financiara globala, "piata muncii puternica din Germania a fost liantul care a tinut economia laolalta", a declarat Carsten Brzeski, directorul macroeconomic global al ING. Insa el a avertizat: "Impactul intarziat al crizei economice se resimte acum si pe piata muncii." Avand in vedere socul preturilor la energie de dupa razboiul din Iran spulbera sperantele unei redresari economice in acest an, Brzeski se asteapta la o noua crestere a somajului, cu pana la 300.000 de persoane, in acest an. Desi este inca mult sub recordul postbelic de 5 milioane atins la inceputul anului 2005, acesta ar fi cel mai ridicat nivel de la criza financiara globala. Cele mai afectate industrii Producatorii auto, grupurile de inginerie si companiile chimice din Germania au pierdut locuri de munca de ani de zile din cauza unei combinatii de costuri ridicate ale energiei si fortei de munca si a concurentei tot mai mari din partea rivalilor chinezi. Razboiul comercial al presedintelui Donald Trump a slabit cererea din SUA pentru bunuri germane, inclusiv automobile si produse farmaceutice. Cu toate acestea, pana de curand, cresterea ocuparii fortei de munca in sectorul public "compensase pierderile din economia privata", a declarat Schafer. De la mijlocul anului 2025, aceasta situatie s-a inversat. Volkswagen elimina 50.000 de locuri de munca in tara sa pana in 2030, in timp ce Bosch vrea sa elimine 22.000 pana la aceeasi data. Asociatia Germana a Industriei Auto a avertizat luna aceasta ca un total de 225.000 de locuri de munca vor disparea probabil pana in 2035, cu aproximativ 35.000 mai mult decat se estimase anterior. Concedieri voluntare Din cauza legislatiei rigide privind ocuparea fortei de munca din Germania, care face ca concedierile sa fie costisitoare, multe companii incearca sa evite concedierile in masa. In schimb, incearca sa utilizeze concedieri voluntare, sa restrictioneze angajarile si sa stimuleze pensionarea anticipata. Prin urmare, angajarile "aproape au stagnat", potrivit lui Fitzenberger. "Sansele de a gasi un nou loc de munca au scazut brusc, ajungand la niveluri inregistrate ultima data in timpul pandemiei", a spus el, adaugand ca somerii "raman someri pentru mai mult timp, iar unii se retrag complet de pe piata muncii". De la invazia la scara larga a Ucrainei din 2022, numarul locurilor de munca vacante a scazut cu 26%, conform datelor furnizate de Agentia Federala pentru Ocuparea Fortei de Munca. In 2025, numarul de posturi de baza anuntate a fost cu 42% sub media pe cinci ani, conform datelor furnizate de Stepstone.de, un portal de locuri de munca. Somajul in randul tinerilor a crescut vertiginos in special in ultimii patru ani. Multi tineri "bine calificati" se lupta sa gaseasca un loc de munca si raman "blocati intr-un fel de tipar de asteptare", spune Torsten Henzelmann, director general pentru Europa Centrala la firma de consultanta Roland Berger. Compania sa, despre care Henzelmann a spus ca nu a redus angajarile, primeste in prezent pana la 1.000 de cereri pe luna pentru stagii de practica, o crestere accentuata fata de acum cativa ani. Economistii spun ca este prea devreme pentru a evalua in ce masura inteligenta artificiala generativa afecteaza deciziile de angajare. Insa Fitzenberger subliniaza ca firmele adopta rapid instrumente precum ChatGPT. La 4%, rata somajului din Germania, calculata de agentia de statistica Eurostat - care utilizeaza indicatori usor diferiti - este inca mult sub nivelul de 11% atins in punctul culminant al crizei pietei muncii din tara, in 2005, si sub media europeana. Statisticile Germaniei sunt insa marite de populatia imbatranita. In termeni absoluti, numarul somerilor a crescut cu un sfert in patru ani.