Economic

Executia bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 s-a incheiat cu un deficit de 2% din PIB, o scadere de 1,65 puncte procentuale fata de deficitul de 3,64% din PIB, inregistrat in primele sase luni ale anului 2025, arata oficialii MFP in comunicatul transmis vineri seara. Astfel, diferenta dintre cheltuielile si veniturile statului s-a redus in acest interval. Mai concret, in termeni nominali, deficitul bugetar s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde lei, situandu-se la 41,03 miliarde lei, fata de nivelul de 69,80 miliarde lei inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, confirmand continuitatea procesului de consolidare fiscal-bugetara. "Executia bugetara la sase luni este un puternic semnal de seriozitate al Romaniei in evaluarile care urmeaza din partea Fitch si Moody's. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstreaza ca planul de consolidare fiscala produce rezultate si ca ne respectam angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: mentinerea calificativului de investitii depinde de continuarea acestei directii, de finalizarea PNRR si de stabilitatea politica. Credibilitatea se construieste prin rezultate si se pastreaza prin consecventa. Romania nu isi permite niciun pas inapoi in aceasta perioada", a declarat ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. Cati bani au intrat in bugetul general consolidat Veniturile totale de la buget au insumat 342,52 miliarde lei in prima jumatate a anului 2026, marcand o crestere de 10,3% fata de aceeasi perioada din 2025. Exprimate ca pondere in PIB, veniturile au crescut cu 0,46%, sustinute atat de veniturile fiscale, cu precadere TVA, impozit pe salarii si venit si impozite si taxe pe proprietate, cat si de atragerea fondurilor europene. Potrivit MFP, impozitul pe salarii si venit a generat incasari de 33,71 mld lei, o crestere de 11,1%. Aceasta dinamica a fost sustinuta de avansul semnificativ al incasarilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, pe seama unor distribuiri concentrate in decembrie 2025, in contextul modificarilor legislative privind impozitarea acestora. Totodata, o evolutie insemnata a fost inregistrata si in cazul incasarilor aferente Declaratiei unice, de 21,0%. Cresterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de 3,1%, a fost influentata de efectul de baza generat de eliminarea facilitatilor fiscale acordate salariatilor din constructii, agricultura, industria alimentara si IT. Contributiile de asigurari au totalizat 110,86 miliarde lei, in crestere cu 7,1%, depasind dinamica fondului de salarii din economie. Evolutia reflecta extinderea bazei de impozitare reglementata prin Legea nr. 141/2025, precum si incasarile aferente Declaratiei unice. Incasarile din impozitul pe profit au insumat 18,97 miliarde lei, consemnand o crestere de 10,1% comparativ cu anul trecut, sustinuta de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agentii economici, de 12,5% an/an, impulsionate de incasarile din luna iunie, de 17,5%, reprezentand in principal platile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025. Incasarile nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, in crestere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. Rezultatul a fost influentat de avansul incasarilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificarii cotelor de TVA prevazute de Legea nr. 141/2025. Totodata, potrivit datelor MFP, restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde lei, fata de 16,41 miliarde lei in perioada ianuarie-iunie 2025, o majorare de 9,7%, mentinandu-se consecventa de a sprijini mediul de afaceri prin restituirea la timp a sumelor cuvenite. "Cresterea incasarilor din TVA si contributii sociale arata consolidarea bazei fiscale si eficientizarea colectarii intr-un context economic caracterizat de ajustari structurale, arata oficialii. Veniturile din accize au insumat 23,25 miliarde lei, consemnand o crestere de 5,9% (an/an), fiind sustinute in special de avansul incasarilor din accizele pentru produsele energetice, de 13,9% an/an. Veniturile nefiscale au insumat 24,13 miliarde lei, consemnand o contractie de 15,9%, influentata partial de efectul de baza reprezentat de incasarile suplimentare din perioada similara a anului 2025, venituri din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025. Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 30,29 miliarde lei, in crestere cu 20,8%, comparativ cu 2025. Aceasta accelerare confirma faptul ca finantarile europene reduc presiunea asupra resursei nationale si garanteaza sustinerea marilor proiecte publice. "Un semnal extrem de important pentru economia reala este cresterea rambursarilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Aceasta crestere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectam lichiditate imediata in companiile romanesti, eliminam blocajele din lanturile comerciale si le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie", a adaugat ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. Cat a cheltuit statul in prima jumatate de an Cheltuielile totale ale bugetului consolidat s-au redus substantial de la 19,85% la 18,66%, ca pondere in PIB, inregistrand o scadere de 1,19 puncte procentuale (an/an). In termeni nominali, acestea au insumat 383,55 miliarde lei, in usoara crestere, de 0,8%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Potrivit MFP, ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului, protejand integral ritmul investitiilor publice si absorbtia fondurilor din PNRR si din Cadrul Financiar Multianual. Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, in scadere cu 3,3 miliarde lei fata de primele sase luni din 2025. Reducerea a fost determinata de limitarea sporurilor si de masurile de temperare salariala din perioada 2025-2026, ponderea acestora in PIB scazand de la 4,5% la 4%. Cheltuielile cu bunurile si serviciile au totalizat 49,42 miliarde lei, in crestere cu 8,6%, evolutie determinata in principal de plati mai mari destinate domeniului sanatatii. Cheltuielile cu dobanzile s-au situat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut, reprezentand un nivel de 1,4% din PIB. Cheltuielile cu asistenta sociala au fost de 126 miliarde lei, in scadere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, tinand cont de masurile luate prin Legea nr. 141/2025. Acestea au inclus si compensarile suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrica si gaze naturale ale populatiei, in suma de 104,30 milioane lei. Cheltuielile cu subventiile au insumat 6,7 miliarde lei, reprezentand in principal subventii pentru transportul de calatori, sprijinirea producatorilor agricoli si schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici, de 190,79 milioane lei. Alte cheltuieli au fost de 6,82 miliarde lei, in scadere cu 2,19 miliarde lei fata de perioada similara a anului trecut, cuprinzand burse pentru elevi si studenti, sustinerea cultelor, despagubiri civile si titlurile de plata emise de ANRP. Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind proiectele din cadrele financiare 2014-2020 si 2021-2027, subventiile agricole, Fondul pentru Modernizare si PNRR. Cheltuielile pentru investitii, cheltuieli de capital si programe de dezvoltare, au inregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din aceasta suma, 70,94% reprezinta investitii finantate direct din fonduri europene nerambursabile si componenta de imprumut a PNRR. "Structura investitiilor arata o orientare decisiva catre sursele comunitare: platile pentru proiectele din fonduri externe nerambursabile, cadrul 2021-2027 si PNRR - granturi si imprumuturi, au fost in primele sase luni cu 15,32 miliarde lei, cu 56,32% mai mari decat in perioada similara din 2025. Aceasta accelerare puternica a finantarii europene a compensat scaderea investitiilor din surse nationale, scadere cu caracter tehnic, determinata de efectul de baza exceptional din primele luni ale anului 2025, cand au fost achitate obligatii restante pe programe nationale, recapitalizarea Companiei Nationale Carpatica Feroviar S.A. si plati specifice in domeniul apararii", au conchis oficialii MFP.