Cultura si divertisment

Un studiu realizat in Statele Unite aduce rezultate promitatoare pentru adultii care au diabet zaharat de tip 1 si obezitate. Cercetatorii americani au descoperit ca limitarea meselor la un interval de opt ore pe zi ar putea imbunatati controlul glicemiei, fara sa creasca riscul unor complicatii metabolice grave. Rezultatele trebuie insa confirmate prin studii mai ample. O echipa de cercetatori de la Universitatea Illinois din Chicago (UIC) a vrut sa vada daca modificarea programului meselor poate avea efecte asupra glicemiei si greutatii corporale la adultii cu diabet zaharat de tip 1 si obezitate. Studiul, publicat in revista Diabetes Care, a urmarit timp de sase luni 32 de adulti din zona orasului Chicago. Participantii aveau diabet de tip 1 si un indice de masa corporala (IMC) de cel putin 30 kg/m2, criteriu utilizat pentru definirea obezitatii. Cercetatorii au comparat trei strategii alimentare Primul grup a urmat o forma de alimentatie cu timp limitat: participantii puteau manca doar intre orele 12:00 si 20:00, fara sa fie obligati sa numere caloriile. Al doilea grup a redus cu 25% aportul caloric zilnic, in timp ce participantii din grupul de control si-au pastrat obiceiurile alimentare obisnuite. Dupa sase luni, diferentele au devenit vizibile. Glicemia a scazut mai mult in grupul care a limitat orele de masa Participantii care si-au limitat alimentatia la intervalul de opt ore au inregistrat valori mai bune ale glicemiei decat cei care au urmat dieta bazata pe reducerea caloriilor. Unul dintre indicatorii urmariti de cercetatori a fost hemoglobina glicozilata, cunoscuta sub denumirea de HbA1c. Aceasta analiza de sange ofera o imagine asupra nivelului mediu al glicemiei din ultimele doua-trei luni si este utilizata in mod obisnuit pentru monitorizarea diabetului. In grupul care a mancat intr-un interval de opt ore, valoarea medie a HbA1c a scazut cu aproximativ 0,5 puncte procentuale fata de nivelul initial. Rezultatul este cu atat mai interesant cu cat participantii nu au fost obligati sa isi calculeze zilnic caloriile consumate. A fost metoda sigura pentru persoanele cu diabet de tip 1? Aceasta a fost una dintre principalele intrebari ale cercetatorilor. In cazul diabetului de tip 1, organismul produce foarte putina insulina sau deloc, iar pacientii depind de administrarea zilnica a acestui hormon. Modificarea programului meselor poate ridica, prin urmare, probleme legate de echilibrul glicemiei si de dozarea insulinei. In timpul celor sase luni, limitarea alimentatiei la opt ore pe zi nu a fost asociata cu o crestere a episoadelor severe de hipoglicemie sau hiperglicemie si nici cu o crestere a cazurilor de cetoacidoza diabetica. Cetoacidoza este o complicatie grava a diabetului, care poate aparea atunci cand organismul nu dispune de suficienta insulina. In aceste conditii, organismul incepe sa foloseasca intens grasimile pentru producerea energiei, iar in sange se acumuleaza cetone, substante acide care pot deveni periculoase. Cercetatorii cer prudenta Profesoara Krista Varady, specialista in kinesiologie si nutritie la UIC si coordonatoarea cercetarii, considera ca rezultatele ofera o prima dovada ca alimentatia intr-un interval orar limitat ar putea reprezenta o strategie sigura si potential eficienta pentru adultii cu diabet de tip 1 si obezitate. Totusi, cercetatorii subliniaza ca rezultatele nu inseamna ca postul intermitent este potrivit pentru toate persoanele cu diabet de tip 1. Studiul a fost mic, cu doar 32 de participanti, iar perioada de urmarire a fost de sase luni. Din acest motiv, rezultatele nu pot fi extinse automat la intreaga populatie cu diabet zaharat de tip 1. Echipa de cercetare intentioneaza sa continue investigatiile prin studii mai mari si desfasurate in mai multe centre, pentru a verifica daca beneficiile observate se mentin si intr-un grup mai numeros si mai divers de pacienti. Pentru persoanele cu diabet de tip 1, mesajul cercetatorilor este unul important: schimbarea programului meselor nu ar trebui facuta pe cont propriu. Orice modificare semnificativa a alimentatiei trebuie discutata cu medicul endocrinolog sau cu echipa medicala care monitorizeaza pacientul, mai ales in conditiile in care tratamentul cu insulina trebuie adaptat permanent la necesarul organismului.