Economic

Ministrul Energiei, Dumitru Chisalita, detaliaza in primul interviu scris de la preluarea mandatului, acordat reporterului Mediafax in prima zi lucratoare de la startul sezonului rece, care sunt prioritatile la conducerea institutiei, unde a venit in plina stare de alerta energetica si in situatie de criza pe piata titeiului si/sau a produselor petroliere, dar si cu putin timp de debutul oficial al sezonului de extragere a gazelor naturale. Expert tehnic judiciar in domeniul gazelor naturale si expert consultant in domeniul energiei, eficientei si al politicilor energetice, fost director general, dar si presedinte al Consiliului de Administratie al Romgaz, dar si profesor universitar, Dumitru Chisalita a venit la conducerea Ministerului Energiei din functia de presedinte al Asociatiei Energia Inteligenta. "Prioritatea mea este mentinerea continuitatii alimentarii" Reporter: Care sunt masurile imediate pe care le-ati propus sau aplicat in primele zile de mandat si pentru aceasta iarna? Dumitru Chisalita: Prima preocupare a fost pregatirea sistemului pentru sezonul rece, prin coordonarea sectorului de energie electrica cu cel al gazelor naturale. La 30 octombrie, Guvernul a aprobat masurile pe care le-am propus pentru perioada 1 noiembrie 2026 - 31 martie 2027 si constituirea Comandamentului energetic de iarna. Acest cadru permite monitorizarea comuna a celor doua sisteme, identificarea dificultatilor si stabilirea masurilor operative necesare. Concret, masurile urmaresc asigurarea combustibililor, disponibilitatea centralelor, pregatirea retelelor si a echipelor de interventie, precum si continuitatea alimentarii sistemelor de termoficare. Coordonarea este esentiala mai ales in perioadele de ger, cand creste simultan necesarul de gaze pentru incalzire si pentru producerea energiei electrice. In paralel, am mers la Cernavoda si la Iernut pentru a analiza impreuna cu echipele implicate stadiul investitiilor si etapele necesare continuarii lor. Pregatirea iernii si finalizarea proiectelor trebuie urmarite impreuna, cu responsabilitati clare si evaluari tehnice actualizate. Reporter: Ce masuri aveti in vedere pentru reducerea facturilor la energie electrica si gaze naturale? Dumitru Chisalita: Pentru consumatori conteaza suma de plata si posibilitatea de a o sustine din veniturile pe care le au. De aceea, protejarea gospodariilor vulnerabile trebuie corelata cu masurile care reduc costurile din sistem. La gaze naturale, cadrul stabilit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/2026, cu modificarile ulterioare, se aplica pentru consumul clientilor casnici pana la 31 martie 2027. Evaluarea masurilor pentru perioada urmatoare trebuie sa tina cont de evolutia pietei, de suportabilitatea facturilor si de capacitatea de finantare. La electricitate, cresterea productiei disponibile, dezvoltarea retelelor si utilizarea eficienta a stocarii pot diminua presiunea asupra preturilor, in special in orele de varf. Investitiile in eficienta energetica pot reduce consumul necesar pentru acelasi nivel de confort sau de productie. Pentru industrie, predictibilitatea costurilor este foarte importanta. Contractele pe termen mediu si lung pot reduce expunerea la variatiile zilnice ale pietei, iar investitiile in productie proprie si eficienta pot sustine competitivitatea. Aceste solutii trebuie dezvoltate intr-un cadru stabil, care sa permita companiilor sa investeasca. Orice masura trebuie evaluata prin efectul real asupra consumatorului si prin costurile pe care le presupune pentru economie. Reporter: Care sunt estimarile privind capacitatea Romaniei de a acoperi necesarul de energie electrica si gaze naturale in aceasta iarna? Dumitru Chisalita: Acoperirea consumului trebuie evaluata pentru fiecare perioada a iernii si, la electricitate, pentru fiecare interval de consum. Un bilant favorabil pe ansamblul sezonului nu exclude presiuni in anumite ore, mai ales daca se suprapun temperaturi scazute, o productie redusa din surse regenerabile si indisponibilitati ale unor centrale. La energie electrica, evaluarea se bazeaza pe productia efectiv disponibila, rezervele de sistem si capacitatea de schimb cu tarile vecine. Interconectarile contribuie la securitatea aprovizionarii, dar disponibilitatea importurilor trebuie analizata si in raport cu situatia din regiune. La gaze naturale, conteaza productia interna, volumele inmagazinate si sursele complementare de aprovizionare. La fel de importanta este capacitatea de a extrage si transporta zilnic gazele necesare. De aceea, programul de iarna urmareste gestionarea stocurilor pe intregul sezon, inclusiv pentru lunile februarie si martie. Acesta este rolul coordonarii operative dintre institutii si operatori: sa actualizeze permanent evaluarile si sa permita interventia din timp. Prioritatea mea este mentinerea continuitatii alimentarii, pe baza unor scenarii prudente si a resurselor efectiv disponibile. "Asteptarea mea este ca partile implicate sa respecte termenele agreate" Reporter: Care este stadiul marilor proiecte din energie: centralele electrice pe gaz Mintia si Iernut si proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagra Neptun Deep? Dumitru Chisalita: La Mintia, prima turbina pe gaze a fost sincronizata cu Sistemul Electroenergetic National la 15 octombrie. Aceasta are o capacitate instalata de 575 MW, iar programul de teste a fost corelat cu varful de consum de seara. Pentru a doua turbina, de aceeasi capacitate, calendarul comunicat prevede inceperea testelor la jumatatea lunii decembrie. Sunt etape importante, iar contributia efectiva a centralei va creste in functie de rezultatele testelor si de parcurgerea procedurilor de punere in functiune. La Iernut, in cadrul vizitei din 31 octombrie, am analizat activitatile coordonate de Romgaz in calitate de antreprenor general si pregatirea etapelor de testare. Noua centrala are o capacitate de 430 MW. Conform evaluarilor prezentate, sincronizarea cu reteaua este estimata cel tarziu in trimestrul I 2027, iar intrarea in operare comerciala pana la finalul semestrului I 2027. Aceste repere depind de finalizarea lucrarilor si a verificarilor tehnice. Pentru Neptun Deep, OMV Petrom si Romgaz estimeaza prima productie de gaze in prima jumatate a anului 2027. Raportarea OMV Petrom din 29 octombrie indica instalarea platformei, finalizarea a opt sonde si a conductei catre tarm. Productia anuala la platou este estimata la aproximativ 8 miliarde de metri cubi, pentru intregul proiect. Atingerea acestui nivel va fi graduala, dupa inceperea productiei. Aceste investitii se completeaza si vor intari capacitatea Romaniei de a-si asigura resursele energetice. In planificarea operativa, aportul lor trebuie luat in calcul pe masura ce devine efectiv disponibil. Reporter: Faceti sau va propuneti demersuri pentru accelerarea finalizarii si punerii in functiune a investitiilor? Dumitru Chisalita: Da. Vizitele la Cernavoda si la Iernut au urmarit tocmai evaluarea din teren a proiectelor, impreuna cu reprezentantii companiilor si cu echipele tehnice. Pentru mine, accelerarea inseamna identificarea etapelor care conditioneaza finalizarea, rezolvarea la timp a problemelor administrative si o coordonare mai buna intre beneficiari, executanti si autoritati. Ministerul trebuie sa intervina acolo unde are competenta de a facilita aceste etape, cu respectarea responsabilitatilor conducerilor companiilor si a obligatiilor contractuale. Asteptarea mea este ca partile implicate sa respecte termenele agreate si sa imbunatateasca ritmul de executie. Calendarul trebuie sustinut de lucrari realizate si de teste parcurse in conditii de siguranta. Obiectivul este ca investitiile sa ajunga cat mai curand sa produca energie in mod fiabil. "Dezvoltarea stocarii nu a fost suficient corelata cu nevoile sistemului energetic" Reporter: Aveti un plan pentru stocare, avand in vedere observatiile formulate recent de dvs ca presedinte AEI in analiza pentru Mediafax? Dumitru Chisalita: Trebuie sa dezvoltam urgent aceasta viziune de ansamblu. Din pacate, pana acum, dezvoltarea stocarii nu a fost suficient corelata cu nevoile sistemului energetic. Nu este suficient sa instalam baterii; conteaza unde sunt amplasate, ce capacitate au, pentru cate ore pot livra energie si ce probleme rezolva. Voi urmari construirea acestei viziuni impreuna cu Transelectrica, ANRE si operatorii de distributie, astfel incat investitiile si mecanismele de sprijin sa raspunda unor nevoi clare: echilibrarea sistemului, reducerea congestiilor si acoperirea orelor de consum ridicat. Stocarea trebuie sa contribuie atat la siguranta alimentarii, cat si la reducerea costurilor suportate de consumatori. In cautare de finantare pentru electrificarea Romaniei Reporter: Aveti un plan sau un program pentru punerea in practica a Proclamatiei de electrificare a caselor de la Pades? Cu doar 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fara energie electrica din Romania, potrivit estimarilor Asociatiei Energia Inteligenta. Dumtru Chisalita: Da. Am informat prim-ministrul despre necesitatea unui program pentru electrificarea locuintelor care inca nu au acces la energie electrica si am solicitat Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene sa identificam surse de finantare sau sa includem acest obiectiv in viitoarele programe de finantare. Proclamatia de la Pades priveste toate gospodariile din Romania in care oamenii traiesc inca fara electricitate. Obiectivul meu este sa transformam acest apel intr-un program concret, cu finantare, termene si responsabilitati clare, pentru eradicarea acestei forme extreme de saracie energetica. Solutiile trebuie adaptate fiecarei situatii: racordare la retea unde este fezabila si sisteme autonome cu stocare pentru locuintele izolate, cu asigurarea intretinerii acestora. Am facut primii pasi institutionali; urmatoarea etapa este stabilirea mecanismului de finantare si a calendarului de implementare. Reporter: Dincolo de reducerea accizei la motorina si conditiile privind exporturile, ce alte masuri aveti in vedere pentru piata carburantilor? Dumitru Chisalita: Pe 30 octombrie, Guvernul a aprobat prelungirea cu trei luni a situatiei de criza pe piata titeiului si a produselor petroliere. Este asigurata astfel continuarea mecanismului de diminuare temporara a accizei la motorina standard pentru perioada noiembrie 2026 - ianuarie 2027, cu evaluari bilunare, precum si a celorlalte masuri prevazute de cadrul legal. Pe langa acciza si regimul aplicabil exporturilor si livrarilor intracomunitare, sunt mentinute limitarea adaosului comercial si obligatiile de raportare. Efectele trebuie urmarite atat in pretul platit de consumator, cat si in capacitatea pietei de a asigura aprovizionarea. Din perspectiva Ministerului Energiei, prioritatile sunt continuitatea aprovizionarii, diversificarea surselor si functionarea infrastructurii de rafinare si logistica. O eventuala masura suplimentara trebuie fundamentata impreuna cu Ministerul Finantelor si cu celelalte institutii competente, in functie de evolutia pietei si de impactul bugetar. Este important sa protejam consumatorii si sa pastram conditiile necesare pentru aprovizionare si investitii. Cand ar putea fi repornita rafinaria Petrotel Reporter: Ce demersuri aveti in vedere pentru capacitatea de rafinare a Romaniei si pentru reluarea activitatii Petrotel, detinuta de Lukoil, inchisa sub efectul sanctiunilor internationale la adresa gigantului rus? Dumitru Chisalita: Capacitatea de rafinare din Romania este importanta pentru securitatea aprovizionarii si pentru reducerea vulnerabilitatii la perturbari externe. Petrotel trebuie analizata din aceasta perspectiva, cu respectarea regimului de sanctiuni si a tuturor conditiilor legale aplicabile. Reluarea activitatii presupune indeplinirea cumulativa a conditiilor juridice, financiare si tehnice, inclusiv accesul la materie prima si la serviciile necesare functionarii. O autorizare pentru negocieri privind vanzarea unor active nu echivaleaza cu autorizarea tranzactiei si nici nu confirma, prin ea insasi, ca rafinaria poate relua productia. Demersurile institutionale trebuie sa urmareasca o solutie viabila, in coordonare cu autoritatile competente si cu partenerii externi. Nu as avansa un termen de repornire inainte ca aceste conditii sa fie indeplinite. Reporter: Cum percepeti acum - cand sunteti, sa zicem, de cealalta parte a baricadei - capacitatea de a determina schimbarile promovate in calitate de presedinte al Asociatiei Energia Inteligenta, din pozitia de ministru al Energiei? Dumitru Chisalita: Din mediul asociativ poti identifica probleme, propune solutii si pune presiune publica pentru schimbare. Ca ministru, ai parghii institutionale mai puternice, dar si posibilitatea de a transforma propunerile in masuri legale, finantate si aplicabile. O decizie depinde adesea de colaborarea mai multor ministere, de avize si de resursele disponibile. Experienta mea din putinele zile de cand sunt ministru imi arata ca autoritatea unei functii nu inseamna automat si capacitatea de a produce rapid toate schimbarile necesare si dorite. Conteaza echipa, sprijinul guvernamental si parlamentar si capacitatea de a urmari implementarea pana la capat. Aceste conditionari fac diferenta intre necesitati si realizari. Nu ma consider de cealalta parte a baricadei. Sunt in continuare de partea corectitudini si voi lupta, folosind toate mijloacele legale si masuri fundamentate, fara populism, pentru ca oamenii sa aiba acces la energie sigura si la preturi corecte. Dar este o lupta in care Ministerul Energiei detine doar o parte dintre parghiile necesare schimbarii. Rezultatele depind de implicarea si coordonarea tuturor celor care au atributii si putere de decizie: Guvern, Parlament, autoritati de reglementare si companii din sector.