Politic-Social

Comitetul Interministerial Bala-Cernavoda a analizat joi, in teren, mai multe solutii pentru mentinerea nivelului Dunarii la priza de racire a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda, in conditiile in care cotele fluviului au ajuns la un minim istoric de cand se fac masuratori. Din comitet fac parte Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Romane, Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Galati, Administratia Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica si Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti. Este inclus si sprijinul MAI, DSU si al specialistilor din MApN. Potrivit Guvernului, solutiile vor fi aplicate in urmatoarele saptamani. Comitetul va functiona timp de 30 de zile si urmeaza sa prezinte, in jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final cu solutiile tehnice, calendarul de implementare si sursele de finantare. Dragarea, prima masura analizata Potrivit unui comunicat al Guvernului, dragarea este interventia care poate fi realizata in cel mai scurt timp. Aceasta "creeaza conditiile, nu certitudinea", pentru echilibrarea distributiei apei la bifurcatia Bala, unde in prezent 85% din apa se indreapta spre bratul Bala si 15% spre Dunarea veche. Dragarea unor canale cu o latime de 30 de metri si o adancime "de minim 2 m va crea conditii propice pentru ca un volum de apa mai mare sa ajunga pe Dunarea veche, implicit spre Cernavoda". Un volum si o viteza mai mari ale apei ar putea contribui si la reducerea sau mentinerea nivelului de aluviuni de pe noul canal. Principalul obstacol pentru lucrarile de dragaj este "nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor in bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera in regim de apa scazuta, dar cu un randament mai mic". De asemenea, nivelul redus al Dunarii ingreuneaza mobilizarea utilajelor disponibile in Constanta sau in alte zone ale fluviului catre bratul vechi al Dunarii. Zonele vizate sunt bifurcatia Dunare-canal CNE si zona din amonte de canalul CNE, cu prioritate la kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 si 342,5, in zona Bala. Barje amplasate langa podul de la Cernavoda In apropierea podului de la Cernavoda au fost amplasate si ancorate "barje pe o lungime totala de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stang al fluviului". Acestea sunt pozitionate astfel incat sa produca un efect cat mai puternic de deviere a curentului catre senalul navigabil, "catre zona prizei de apa a centralei si a Canalului Dunare-Marea Neagra". Testul urmareste sa verifice "efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnica din piatra, planificata in aval aproape de canalul spre CNE Cernavoda". Efectele sunt urmarite permanent prin masuratori, iar configuratia poate fi "ajustata sau retrasa oricand". La debitele foarte scazute din prezent, rolul principal al acestei structuri este "dirijarea curgerii si protejarea zonelor dragate impotriva recolmatarii", un efect care se formeaza in timp, si nu ridicarea imediata a nivelului apei. Epiu de 150 de metri La Cernavoda, in aval de pod, urmeaza sa fie construit un dig scurt de piatra, numit epiu, "care porneste de la malul stang spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri si va fi vizibil deasupra apei", potrivit comunicatului. Rolul lui este de a dirija apa catre partea mai adanca a fluviului, acolo unde se afla canalul navigabil, gura Canalului Dunare-Marea Neagra si priza de apa a centralei nucleare. Dig mobil si pompe pentru racirea centralei In zona Canalului Dunare-Marea Neagra, mai exact pe canalul de aductiune catre bazinul de stocare al centralei, sunt analizate si "masuri care sa conserve apa necesara centralei si prin pompaj sa suplimenteze debitul necesar procesului de racire", chiar daca nivelul Dunarii vechi va continua sa scada. Solutia presupune instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular, care ar asigura un nivel mic, dar suficient pentru ca "racirea reactoarelor si depozitelor de material uzat sa fie asigurata cu sistemele folosite acum". Pompele instalate pe barje sau pontoane plutitoare ar urma sa asigure nivelul si debitul necesar centralei. Ele ar fi amplasate "pe canalul de aductiune / priza racordat la Dunare si in spre est la canalul Dunare Marea Neagra". In situatii critice, apa din Canalul Dunare-Marea Neagra poate fi folosita cu sistemul de pompare pentru asigurarea debitului. "CNE Cernavoda are in rezerva echipamente (pompe, generatoare de mare putere si instalatii de racire a apei) care pot asigura racirea in conditii optime a reactoarelor si depozitelor de combustibil uzat chiar si in conditiile in care cu tot cu solutia de baraj pe canalul de aductiune debitul apei nu este suficient", este mentionat in comunicat. In acest scenariu, nivelul apei Dunarii in zona Cernavoda ar ajunge la 1,05 metri. Racirea s-ar face in circuit inchis, cu aport de apa demineralizata care ar venit din echipamentul de tratare al centralei, alimentat din puturi subterane. "CNE Cernavoda asigura echipamentele necesare si planificarea pentru un astfel de scenariu. Toate institutiile contribuie la asigurarea de echipamente logistice pentru a mentine racirea", mentioneaza comunicatul.