Cultura si divertisment

Desi zona este considerata toxica si periculoasa, cercetatorii au documentat o biodiversitate mai bogata decat in fundul marii din apropiere. Viata abundenta in jurul munitiilor Potrivit echipei conduse de Andrey Vedenin, de la Institutul de Cercetare Senckenberg, peste 40.000 de organisme pe metru patrat traiesc chiar pe carcasele ruginite de bombe, torpile si mine. Printre ele se numara stele de mare, crabi, pesti, anemone si midii. Cercetatorii au comparat densitatea faunei cu un veritabil recif de corali, mult mai populat decat zonele naturale din jur, unde au fost identificate in jur de 8.000 de indivizi pe metru patrat, scrie The Guardian. Aceasta "metropola subacvatica" s-a dezvoltat in timp ce munitiile se degradeaza, eliberand treptat substante chimice in apa. Totusi, viata marina pare sa fi transformat acest pericol intr-un habitat. De ce a aparut ecosistemul unic din Golful Lubeck pe munitiile scufundate Studiul arata ca organismele marine prefera suprafetele dure, in timp ce fundul Marii Baltice a fost curatat in ultimele decenii de pietre si bolovani pentru a face loc constructiilor terestre. In lipsa structurilor naturale, fauna marina s-a adaptat la obiectele create de om: epave, parcuri eoliene, conducte si chiar munitii. Fenomenul nu este unic. In SUA, structurile petroliere scoase din uz au devenit recife artificiale, iar epavele vechi gazduiesc astazi comunitati prospere de vietuitoare. Viitorul ecosistemului unic Intre 1946 si 1948, in largul Germaniei au fost aruncate 1,6 milioane de tone de armament, iar mare parte se afla inca pe fundul marii, in zone slab documentate. Pe langa riscurile de explozie, munitiile elibereaza substante toxice, motiv pentru care Germania a inceput procese de indepartare. Oamenii de stiinta avertizeaza insa ca eliminarea armamentului poate distruge ecosisteme formate in decenii. Ei propun inlocuirea munitiilor cu structuri sigure, din beton, pentru a mentine habitatul creat recent. "Chiar si cele mai distructive arme pot deveni suport pentru o noua viata", spune Vedenin, sperand ca modelul din Golful Lubeck sa fie replicat si in alte regiuni.