Externe

In fiecare an, pe 25 mai, toate tarile Africii respira la unison. De la Dakar la Nairobi, de la Cairo la Cape Town, cel mai mare continent ca numar de state marcheaza o data care a schimbat cursul istoriei moderne: ziua in care, in 1963, liderii ai 32 de natiuni independente au ales sa nu mai fie singuri. O zi nascuta dintr-un vis mai vechi Povestea Zilei Africii nu incepe in 1963. Ea porneste cu cinci ani mai devreme, in 1958, cand Kwame Nkrumah, primul presedinte al Ghanei, prima tara subsahariana care obtinuse independenta, in 1957, convoaca la Accra prima Conferinta a Statelor Africane Independente. Opt natiuni raspund invitatiei. La finalul intalnirii, delegatii proclama data de 15 aprilie drept "African Freedom Day", Ziua Libertatii Africane, cu scopul de a marca anual progresul miscarii de eliberare si de a simboliza determinarea popoarelor africane de a scapa de sub dominatia coloniala. Nkrumah era convins ca independenta politica nu valora nimic fara unitate. "Independenta noastra nu are niciun sens daca nu este legata de eliberarea totala a Africii", avertiza el. Discursul sau nu era retorica: Ghana era, in acel moment, o dovada vie ca Africa putea sa se autoguverneze. 25 mai 1963: ziua fondatoare Intre 1958 si 1963, valul decolonizarii se accelereaza spectaculos. Saptesprezece tari africane isi proclama independenta in 1960, an care va fi supranumit "Anul Africii". Dar independentele individuale nu rezolvau problema colonialismului de ansamblu: in Angola, Mozambic, Rhodesia de Sud (azi Zimbabwe), Africa de Sud si Africa de Sud-Vest (azi Namibia), dominatia coloniala sau regimul apartheidului continuau nestingherite. Pe 25 mai 1963, la Addis Abeba, 31 de sefi de state africane se reunesc si semneaza carta Organizatiei Unitatii Africane (OUA). Alaturi de Nkrumah, figuri precum imparatul Haile Selassie al Etiopiei, Julius Nyerere al Tanzaniei si Gamal Abdel Nasser al Egiptului dau forma unui proiect fara precedent in istoria moderna a continentului. Adunarea decide, prin articolul 13 al documentului fondator, ca data de 25 mai devine "African Liberation Day", Ziua de Eliberare a Africii, o zi dedicata demonstratiilor populare si diseminarii ideilor de unitate. "African Freedom Day" de la 1958 devine astfel "African Liberation Day" in 1963, ancorat definitiv in data care avea sa ramana sacra pentru intreg continentul. De la OUA la Uniunea Africana OUA si-a atins partial misiunea. A sustinut miscarile de independenta din Angola, Mozambic, Zimbabwe si Namibia, a presat comunitatea internationala in dosarul apartheidului din Africa de Sud si a functionat ca for diplomatic continental timp de aproape patru decenii. Dar la inceputul anilor 2000, limitele organizatiei devenisera evidente: OUA nu dispunea de mecanisme eficiente de interventie in conflicte interne, nu putea gestiona crize umanitare si ramanea dependenta de donatori externi. In 2002, la Durban, Africa de Sud, OUA este dizolvata si inlocuita cu Uniunea Africana (UA) - o structura modernizata, inspirata partial din modelul Uniunii Europene, cu organe proprii (Parlamentul Pan-African, Curtea Africana a Drepturilor Omului, Consiliul de Pace si Securitate) si o viziune clara: "O Africa Integrata, Prospera si Pasnica". Sediul UA se afla in Addis Abeba, Ethiopia, iar organizatia reuneste astazi 55 de state membre - practic intregul continent. Ultimul stat admis a fost Sudanul de Sud, in 2011. Maroc a revenit in 2017, dupa o absenta de peste trei decenii. Odata cu UA, ziua de 25 mai capata un al treilea nume, mai larg: "Africa Day" - Ziua Africii -, reflectand trecerea de la lupta anti-coloniala la provocarile mai complexe ale unui continent suveran, dar inca in cautarea propriei prosperitati. Ce inseamna ziua azi: tema anului 2026 Uniunea Africana adopta in fiecare an o tema centrala, care structureaza intreaga agenda continentala. Tema anului 2026 este: "Asigurarea disponibilitatii durabile a apei si a sistemelor de salubritate sigure pentru atingerea obiectivelor Agendei 2063". Agenda 2063 este planul strategic pe 50 de ani al UA - o viziune pentru transformarea Africii intr-o putere globala integrata si prospera pana la mijlocul secolului. Ea include proiecte-fanion precum Zona Continentala Africana de Liber Schimb (AfCFTA), Reteaua de Trenuri de Mare Viteza, Pasaportul African sau Piata Unica Africana a Transportului Aerian. Aniversarea din 2026 are si un motto propriu, ales de UA pentru celebrarea celor 63 de ani: "Saizeci si trei de ani de unitate, integrare si dezvoltare - sa sarbatorim impreuna". Cum se sarbatoreste: de la Addis Abeba la Brazzaville La Addis Abeba, sediul UA organizeaza trei zile de festivitati - 23, 24 si 25 mai -, care imbina activitati sportive (fotbal, tenis, sah), un bazar cultural si o ceremonie oficiala cu discursuri ale Presedintelui Comisiei UA, ale Decanului Corpului Diplomatic acreditat in Etiopia si ale reprezentantului Asociatiei de Personal a UA. Jurnalistii acreditati asista si la o sesiune foto colectiva si la showcase-uri culturale ale statelor membre. La Brazzaville, capitala Republicii Congo, Banca Africana de Dezvoltare - care desfasoara in aceasta perioada Adunarile Anuale - marcheaza ziua printr-un spectacol de patrimoniu cultural african, in care participantii sunt invitati sa poarte costume traditionale sau moderne reprezentative pentru tarile lor. O instalatie artistica live, condusa de un tanar artist local, invita publicul fizic si cel online sa contribuie cu trei cuvinte care exprima viziunea lor despre Africa - un gest simbolic al unitatii in diversitate. La Paris, UNESCO organizeaza "Africa Week", care in 2026 se desfasoara intre 19 si 22 mai, cu accent pe rolul apei si al salubritatii in dezvoltarea durabila africana. In Africa de Nord, tari precum Maroc, Egipt si Tunisia gazduiesc forumuri diplomatice, schimburi culturale si simpozioane universitare. La Cairo si Rabat, academicieni si studenti dezbat rolul continentului in ordinea globala emergenta. Pe intreg continentul, ziua de 25 mai este sarbatoare nationala in cel putin zece state africane - printre care Ghana, Zambia, Zimbabwe, Namibia, Angola, Mali si Lesotho -, unde guvernele organizeaza parade, ceremonii cu arborarea drapelelor, concerte si expozitii de arta. Institutiile de invatamant tin prelegeri speciale despre istoria eliberarii, iar publicul este incurajat sa poarte costume traditionale. Intrebarea care persista la 63 de ani Iata dezbaterea profunda: "Ce inseamna cu adevarat eliberarea?" - aceasta este intrebarea pe care Africa Day 2026 o readuce in prim-plan. Daca pentru generatia fondatoare raspunsul era simplu - drapele proprii, constitutii proprii, ambasade proprii -, pentru generatiile de azi intrebarea are alte dimensiuni: cine controleaza bogatiile continentului, cine detine infrastructura digitala, cine dicteaza conditiile datoriei externe. Africa ramane cel mai tanar continent demografic din lume - cu o populatie care va ajunge la 2,5 miliarde de oameni pana in 2050 -, cel mai bogat in resurse naturale si, paradoxal, unul dintre cele mai putin integrate in lanturile globale de valoare. AfCFTA, intrata in vigoare in 2021, are potentialul de a schimba aceasta ecuatie, transformand Africa dintr-un exportator de materii prime intr-un actor economic de sine statator. Uniunea Africana, la 63 de ani de la fondarea predecesorului sau, ramane expresia institutionala a unui pariu pe care Africa l-a facut cu sine insasi: ca unitatea sa este mai puternica decat suma partilor, ca vocea comuna cantareste mai mult decat 55 de voci separate si ca visul lui Nkrumah - "trebuie sa ne unim sau sa pierim" - nu este o relicva a trecutului, ci o harta pentru viitor.