Externe

Uniunea Europeana ia in calcul o mutare diplomatica majora in contextul razboiului din Ucraina. Mai multe guverne europene discuta posibilitatea desemnarii unui reprezentant de rang inalt care sa poata purta eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Printre numele vehiculate se afla Mario Draghi, fost presedinte al Bancii Centrale Europene si fost premier al Italiei, dar si Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei. Discutiile vin intr-un moment in care Europa incearca sa isi recastige influenta asupra procesului de pace din Ucraina si sa nu fie lasata pe margine in negocierile conduse de Statele Unite. Ministrii de externe ai UE vor discuta posibilii candidati Subiectul urmeaza sa fie analizat de ministrii de externe ai Uniunii Europene la o reuniune programata in Cipru. Potrivit informatiilor FT ideea unui emisar comun a prins contur dupa ce Washingtonul si Kievul au transmis ca nu se opun unei implicari mai directe a Europei in dialogul cu Moscova. Dupa invazia rusa din Ucraina, in 2022, Bruxellesul a intrerupt canalele oficiale de comunicare cu Kremlinul. Au existat doar contacte izolate, initiate de anumiti lideri europeni, insa fara un mandat comun al UE. Acum, lipsa progresului in negocierile de pace si pozitia inflexibila a Rusiei in privinta revendicarilor teritoriale au alimentat temerile ca Europa ar putea fi vulnerabila in fata unui acord negociat fara o implicare reala a blocului comunitar. De ce este Mario Draghi considerat o varianta puternica Mario Draghi este vazut de mai multe guverne europene drept o alegere sigura pentru o misiune diplomatica extrem de dificila. Fostul sef al BCE are reputatia unui lider pragmatic, respectat in interiorul UE si obisnuit cu negocierile in momente de criza. Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis ca Europa trebuie sa fie prezenta in negocieri si sa aiba o voce clara in procesul de pace. Angela Merkel, un nume cu greutate, dar si cu probleme politice Angela Merkel este un alt nume discutat, insa varianta fostului cancelar german este mai sensibila. Merkel a avut, in perioada in care a condus Germania, o relatie directa cu Vladimir Putin si o experienta importanta in dialogul cu Moscova. Totusi, mostenirea sa politica este contestata de o parte a clasei politice germane, mai ales din cauza dependentei energetice a Germaniei de Rusia in perioada mandatelor sale. Merkel a spus recent ca Europa nu trebuie sa isi subestimeze propriile capacitati, dar a sugerat ca liderii aflati in functie ar putea fi luati mai in serios de Putin decat fostii sefi de guvern. Pe lista apar si doi lideri finlandezi In discutiile europene au fost mentionati si Alexander Stubb, actualul presedinte al Finlandei, si Sauli Niinisto, fost presedinte finlandez. Niinisto este considerat unul dintre putinii lideri europeni care au avut o relatie de lucru cu Putin. Totusi, alegerea unui reprezentant finlandez ar putea fi complicata de tensiunile dintre Moscova si Helsinki. Finlanda a renuntat la neutralitatea sa istorica si a aderat la NATO dupa declansarea razboiului din Ucraina, decizie care a iritat profund Kremlinul. Unele voci europene considera ca un emisar dintr-o tara precum Portugalia sau Tarile de Jos ar putea fi mai usor de acceptat, tocmai pentru ca ar veni cu mai putin bagaj geopolitic. Ce ar cere Europa in eventualele discutii cu Rusia Reuniunea ministrilor de externe nu va viza doar numele posibilului emisar, ci si pozitia pe care Europa ar urma sa o aiba in eventualele contacte cu Moscova. Printre temele discutate se numara conditiile pentru redeschiderea canalelor diplomatice, liniile rosii ale UE intr-un eventual acord privind Ucraina si relatia cu Rusia dupa incheierea conflictului. Ucraina vrea ca Europa sa puna presiune pe Putin pentru acceptarea unui armistitiu imediat, care sa inghete actualele linii ale frontului. Rusia a respins insa pana acum astfel de initiative si continua sa insiste asupra propriilor conditii. Kremlinul spune ca Putin este disponibil pentru dialog Moscova a transmis ca Vladimir Putin ar fi dispus sa discute cu un reprezentant european, cu conditia ca acesta sa fie perceput drept o persoana capabila de dialog. Kremlinul a lasat sa se inteleaga ca o abordare mai "constructiva" din partea Europei ar putea deschide un canal diplomatic. In acelasi timp, unele guverne europene se tem ca dezbaterea publica despre un emisar al UE ar putea scoate la suprafata diviziunile interne privind Rusia si Ucraina.