|
Accesează contul My Orange
26.10.2026, 08:32 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Avertismentul vine de la politologa olandeza Catherine De Vries, intr-o analiza publicata luni de The Guardian. Numai sambata, sute de mii de francezi au iesit in strada, iar autoritatile au anuntat in jur de o mie de retineri, dupa ciocniri cu gaze lacrimogene si artificii la Paris. In Italia, sindicatele au convocat greva generala pe 30 octombrie, sub sloganul "Jos armele, sus salariile". Ce ii scoate pe oameni in strada De la Paris la Milano si Madrid, protestatarii au in comun aceeasi neliniste fata de viitor si aceeasi furie: guvernele nu le dau ce asteapta de la ele. Lista e lunga: locuinte de nepermis, salarii care stagneaza, un cost al vietii care urca fara oprire si scoli care nu mai functioneaza. Consecintele politice se vad deja. Spania voteaza pe 29 noiembrie, in alegeri anticipate convocate de Pedro Sanchez dupa ce PP, Vox si Junts au respins in Parlament decretele sale privind locuintele. Protestele luasera amploare dupa evacuarea unei femei de 87 de ani din Madrid. Franta isi alege presedintele in aprilie, iar Polonia, Italia si mai multe state mici merg la vot pana la finalul lui 2027. "Daca UE n-ar exista, ar trebui inventata" "Daca UE n-ar exista, europenii ar avea toate motivele s-o inventeze", scrie De Vries. Cele 27 de state formeaza impreuna o piata de 450 de milioane de oameni si o economie de aproape 19.000 de miliarde de euro, a treia din lume dupa SUA si China. Germania, cea mai mare, are 84 de milioane de locuitori si o economie de circa sase ori mai mica decat cea americana. Douazeci dintre statele membre au sub 12 milioane de locuitori, mai putin de jumatate din populatia Shanghaiului. Uniunea a mai fost data drept pe moarte dupa Brexit, pandemie sau criza energiei si a supravietuit de fiecare data. Tocmai deciziile lente si compromisurile chinuite, pe care eurosceptici le detesta, o fac greu de capturat de o singura forta politica. Miza, spune autoarea, este "suveranitatea efectiva": puterea de a influenta energia, comertul, migratia sau apararea, lucruri pe care niciun stat nu le controleaza singur. Bugetul de 2.000 de miliarde si umbra lui Le Pen Testul imediat este bugetul UE pentru 2028-2034, de aproape 2.000 de miliarde de euro. Toata lumea vrea mai multa securitate si competitivitate, dar nimeni nu se intelege cine plateste: Franta cere noi taxe la nivel european, alte state se opun. La summitul din 15-16 octombrie, Emmanuel Macron le-a cerut liderilor un acord pana la Craciun, avertizand ca din ianuarie nu va mai exista spatiu politic. Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut ca pozitiile sunt inca foarte departe. Marine Le Pen nu mai vorbeste despre iesirea din euro sau despre un referendum dupa modelul Brexit. Programul ei ar slabi insa Uniunea din interior, transformand-o intr-o "Europa a natiunilor". Lidera extremei drepte a promis ca va reduce contributia Frantei la bugetul comunitar si le-a cerut liderilor UE sa nu incheie niciun acord inainte de alegerile franceze. Calendarul e incarcat: greva generala din Italia pe 30 octombrie, un summit extraordinar dedicat bugetului la sfarsitul lui noiembrie, alegerile din Spania pe 29 noiembrie si summitul decisiv din decembrie. Pentru De Vries, nemultumirea publica nu poate fi pur si simplu negociata la Bruxelles. Francezii, italienii si spaniolii vor servicii publice care functioneaza, locuinte accesibile, securitate economica si sentimentul ca isi controleaza viitorul.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.