Externe

Ani la rand, Italia a fost considerata una dintre marile vulnerabilitati financiare ale Europei. Datoria publica uriasa, guvernele fragile si cresterea economica redusa ii obligau pe investitori sa ceara dobanzi sensibil mai mari pentru a finanta Roma decat pentru a imprumuta Franta. In vara lui 2026, situatia s-a inversat Randamentul obligatiunilor italiene de referinta pe zece ani s-a situat pentru mare parte a perioadei sub cel al titlurilor franceze, semn ca investitorii cer acum o prima mai mare pentru riscul de a imprumuta Parisul. Financial Times descrie schimbarea drept una fundamentala in modul in care pietele evalueaza cele doua mari economii ale zonei euro. "Daca intrebi pe cineva de pe piete care este veriga slaba a Europei, cei mai multi vor indica Franta", spune Rohan Khanna, seful strategiei pentru dobanzi europene la Barclays, citat de FT. Un alt strateg de pe piata a rezumat schimbarea si mai abrupt: "Franta este noua Italie". Franta plateste tot mai scump pentru a se imprumuta Presiunea este deja vizibila in preturile de pe piata. Randamentul obligatiunilor franceze pe zece ani a depasit recent 4,13%, cel mai ridicat nivel din 2008. In acelasi timp, prima ceruta de investitori pentru obligatiunile Frantei fata de cele germane a urcat la aproximativ 88 de puncte de baza, maximul de la sfarsitul anului 2024. Reuters noteaza ca indoielile privind capacitatea politicienilor francezi de a reduce deficitul au impins randamentele Frantei peste cele ale Italiei, in pofida faptului ca Roma are in continuare o povara a datoriei publice mult mai mare. La sfarsitul primului trimestru din 2026, datoria publica a Italiei era de 138,9% din PIB, fata de 117,6% in Franta, potrivit Eurostat. Numai ca traiectoriile fiscale si, mai ales, perceptia pietelor sunt diferite. Comisia Europeana estimeaza pentru Italia un deficit de 2,9% din PIB in 2026, dupa 3,1% in 2025. Pentru Franta, prognoza este de 5,1% din PIB in acest an, mult peste plafonul european de 3%. Italia, surpriza pietelor financiare Guvernul condus de Giorgia Meloni a reusit pana acum sa linisteasca investitorii printr-o politica fiscala mai prudenta decat anticipau pietele atunci cand actuala coalitie a venit la putere. Deficitul Italiei a coborat puternic fata de nivelurile inregistrate dupa pandemie, iar Roma spera chiar sa iasa din procedura europeana pentru deficit excesiv. Meloni si ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, au insistat in ultimele luni asupra mentinerii disciplinei bugetare. Adam Posen, presedintele Peterson Institute for International Economics si fost membru al conducerii Bank of England, a mers pana la a descrie Italia drept "copilul-model al pietelor de obligatiuni din G7", potrivit Financial Times. Investitorii internationali au inceput, in consecinta, sa realoce o parte din bani din obligatiunile franceze catre cele italiene. Schimbarea nu inseamna ca problemele structurale ale Italiei au disparut. Comisia Europeana estimeaza ca datoria tarii ar putea urca de la 137,1% din PIB in 2025 la 138,5% in 2026 si 139,2% in 2027. Iar presiunile politice pentru relaxarea disciplinei fiscale au reaparut deja. Vicepremierul Matteo Salvini a cerut introducerea in bugetul pentru 2027 a unor cheltuieli suplimentare finantate prin deficit de cel putin 20 de miliarde de euro, propunere care intra in contradictie cu linia prudenta sustinuta de Meloni. Franta intra in "furtuna perfecta" Problema Parisului este ca riscul fiscal se suprapune peste o criza politica prelungita. Alegerile legislative din 2024 au lasat Franta fara o majoritate stabila in Adunarea Nationala, iar confruntarile privind bugetul au contribuit deja la caderea a doua guverne. Executivul premierului Sebastien Lecornu trebuie acum sa negocieze bugetul pentru 2027 intr-un Parlament fragmentat si in plina pregatire pentru alegerile prezidentiale din primavara anului viitor. Ministrul francez al Finantelor, Roland Lescure, incearca in acest an sa mentina deficitul cat mai aproape de 5% din PIB. Chiar si aceasta reducere modesta, de la aproximativ 5,1%, se dovedeste dificila politic. Comisia Europeana avertizeaza insa ca, in lipsa unor noi masuri, situatia se poate deteriora si mai mult: deficitul ar putea ajunge la 5,7% din PIB in 2027, iar datoria publica ar urma sa treaca de 120% din PIB. Pentru investitori, combinatia dintre cresterea economica modesta, deficitul ridicat si instabilitatea politica reprezinta ceea ce strategul Barclays Rohan Khanna numeste o "furtuna perfecta". Alegerile din 2027 sperie pietele Peste toate aceste probleme se suprapune cursa pentru Palatul Elysee. Un sondaj Harris Toluna citat joi de Reuters indica faptul ca, in patru dintre cinci scenarii analizate, turul al doilea al alegerilor prezidentiale ar putea fi disputat de liderul stangii radicale Jean-Luc Melenchon si Marine Le Pen, lidera extremei drepte. In sondaj, Le Pen ar castiga in fata tuturor adversarilor testati. Ambele tabere promoveaza politici care ar putea presupune cheltuieli suplimentare sau schimbari majore ale actualei strategii fiscale, exact intr-un moment in care investitorii cer Parisului consolidarea finantelor publice. Presiunea nu este doar teoretica. Marile banci franceze Societe Generale, Credit Agricole si BNP Paribas au inregistrat joi scaderi de 3,3%-4,3% pe bursa, pe fondul ingrijorarilor privind finantele statului si evolutia obligatiunilor franceze.