Politic-Social

Tribunalul Ilfov a pronuntat, in urma cu doar cateva ore, decizia in procesul intentat, in aceeasi zi, de tabara de "pucisti" din PNL, relateaza G4Media. Judecatorul de la Tribunalul Ilfov care a pronuntat decizia in procesul intentat a postat pe platforma rejust.ro motivele pentru care a admis actiunea acestora. Ce se arata in decizie Prin decizie, judecatorul a suspendat efectele unei decizii din 15 iunie a Biroului Permanent National al liberalilor. Potrivit acesteia, parlamentarii erau obligati ca la votarea Guvernului Adrian Vestea sa stea in banci si sa nu voteze. In caz contrar urmau sa fie exclusi din partid. In motivare, se invoca o decizie a Curtii Constitutionale din 1993. Aceasta arata ca parlamentarii sunt in serviciul intregului popor, iar nu al formatiunii politice pe listele careia au candidat. Exercitarea mandatului are loc "in interesul cetatenilor si al statului, pe baza propriei judecati si constiinte, iar nu pe baza unei eventuale constrangeri". De ce PNL nu a fost citat De asemenea, pentru a motiva faptul ca PNL nu a fost citat si nu s-a putut apara in acest proces, magistratul a invocat un articol din Codul Civil. Articolul permite, in cazuri de "urgenta deosebita", judecarea unei ordonante presedintiale in aceeasi zi, fara citarea partilor, potrivit sursei. Potrivit celor 16 reclamanti (Monica Cristina Anisie, Andrei Baciu, Sorin Mihai Cimpeanu, Mihai Culeafa, Alina Stefana Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Razvan Sorin Prisca, George Scarlat, Ionut Marian Stroe, Mihai Vestea, Mihai Sebastian Rusu si Eduard Tatian Mititelu), pe 15 iunie, Biroul Politic National (BPN) al PNL a mandatat grupurile parlamentare, din care faceau parte, sa nu sustina investirea guvernului propus de Adrian Vestea. BPN a stabilit ca la votul de investitura parlamentarii PNL "nu vor participa la vot ori isi vor exprima optiunea prin formula "prezent, nu votez"". De asemenea, a prevazut ca "nerespectarea prezentei decizii de catre parlamentarii PNL atrage pierderea calitatii de membru al partidului". Ce au mentionat reclamantii Reclamantii au mentionat ca BPN a mai prevazut excluderea oricarui membru al PNL care accepta o nominalizare pentru functia de prim-ministru sau ministru, fara aprobarea forurilor de conducere ale partidului. Ambele decizii erau obligatorii si executorii de indata. Orice pozitionare, vot sau decizie contrara reprezenta o incalcare a dispozitiilor statutare, mai arata sursa citata. Conform legii, pentru admiterea ordonantei presedintiale trebuiau indeplinite mai multe conditii. Printre acestea, se numara aparenta dreptului in favoarea celor 16 reclamanti, urgenta masurii (votul de investitura preconizat in acea perioada), caracterul provizoriu (vremelnic) al acesteia (efecte doar pana la solutionarea fondului) si neprejudecarea fondului cauzei (in paralel, reclamantii depusesera un dosar in care solicitau daune morale de la partid). Care era miza cea mai importanta Dintre cele patru conditii, care trebuie indeplinite concomitent, miza cea mai importanta o reprezenta aparenta dreptului, indiciile ca cei 16 reclamanti ar avea dreptate in demersul lor. In acest sens, judecatorul a preluat un motiv invocat de reclamanti in actiune: art. 69 alin. 1 si 2 din Constitutie "(1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul." si a concluzionat ca "aparenta de drept este in favoarea reclamantilor". "Deputatii si senatorii se afla in serviciul intregului popor" Judecatorul a mai invocat, in acest sens, si o decizie a Curtii Constitutionale din 1993. In jurisprudenta sa referitoare la art. 69 din Constitutie, a statuat ca "mandatul parlamentar este unul reprezentativ. Deputatii si senatorii se afla, in exercitarea mandatului, in serviciul intregului popor. Nu al formatiunii politice pe listele careia au candidat, sensul interdictiei mandatului imperativ fiind tocmai acela ca parlamentarul nu poate fi tinut juridic de instructiuni obligatorii ale unei vointe exterioare, cu privire la modul de exercitare a mandatului, inclusiv cu privire la sensul votului sau (...) la nivelul sumar al "pipairii fondului", specific acestei proceduri. Cele doua decizii contestate par a intruni elementele unei constrangeri: pe de o parte, o instructiune exterioara precisa privind conduita parlamentarilor la votul de investitura - neparticiparea la vot ori exprimarea formulei "prezent, nu votez" -, respectiv interdictia acceptarii unei nominalizari guvernamentale. Pe de alta parte, o sanctiune juridica automata si predeterminata - pierderea calitatii de membru, respectiv excluderea din partid. (...) In ceea ce priveste membrii parlamentului, acestia beneficiaza de drepturi specifice functiei de demnitate publica pe care o exercita, printre care si dreptul de a acorda votul de investitura a Guvernului. Un astfel de drept se exercita in interesul cetatenilor si al statului, pe baza propriei judecati si constiinte, iar nu pe baza unei eventuale constrangeri, mandatul fiind unul reprezentativ conform art. 69 alin. 2 din Constitutia Romaniei", mai precizeaza sursa. Un prejudiciu "imposibil de reparat in viitor" De asemenea, judecatorul a mai justificat admiterea actiunii sub imperiul aparentei nelegalitati a deciziei PNL prin faptul ca "o eventuala sanctionare a reclamantilor prin excluderea automata din partidul politic din care acestia fac parte in prezent, pentru modul in care isi exercita votul de investitura a guvernului sau pentru acceptarea unor functii guvernamentale, poate afecta reputatia politica si perspectivele viitoare de candidatura a reclamantilor si poate aduce un prejudiciu profesional si politic acestora, care ar fi imposibil de reparat in viitor". O alta controversa legata de derularea acestui proces o reprezinta viteza cu care s-a derulat. Aceasta a fost lamurita la inceputul motivarii, in care s-a indicat: "Procedura legala - cauza a fost luata in discutie fara citarea partilor, avand in vedere dispozitiile art.999 alin.2 teza a II-a C.proc. civ". Acest articol prevede ca "Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor. In caz de urgenta deosebita, ordonanta va putea fi data chiar in aceeasi zi, instanta pronuntandu-se asupra masurii solicitate pe baza cererii si actelor depuse, fara concluziile partilor." Acest lucru vine, insa, in contradictie cu modul de derulare al altei ordonante presedintiale, depusa a doua zi, pe 19 iunie, tot la Tribunalul Ilfov si tot de cei 16 reclamanti, in vederea suspendarii organizarii Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie. Desi si aici se putea invoca, poate si mai justificat, art. 999, cauza a primit termen abia pe 3 iulie, dupa data congresului, conform sursei. Ce a transmis judecatorul privind competenta teritoriala Referitor la competenta teritoriala, aspect contestat, PNL sustinand ca ar fi trebuit ca procesul sa aiba loc la Tribunalul Bucuresti, magistratul a invocat faptul ca doi dintre reclamanti, printre care senatoarea Nicoleta Pauliuc aveau domiciliul in Ilfov. In ceea ce priveste competenta materiala, "Raportul juridic dintre partidul politic si membrii sai este, asadar, un raport de drept priva". Acesta este "izvorat din actul de aderare la statut, act juridic civil sui generis, astfel incat competenta de solutionare a prezentei cereri apartine, sub aspect functional, sectiei civile a tribunalului, iar nu instantei de contencios administrativ". Dupa primirea motivarii, PNL o poate ataca cu apel, ce se va depune la Tribunalul Ilfov, mai specifica sursa initiala.