|
Accesează contul My Orange
05.10.2026, 08:42 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Noi date prezentate de CNSAS, pe baza documentelor din arhiva fostei Securitati, arata amploarea fenomenului intre 1987 si primele opt luni din 1989. Peste 11.600 de persoane au fost prinse la frontiera Datele prezentate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) indica o crestere rapida a tentativelor de plecare pe masura ce Romania se apropia de prabusirea regimului Nicolae Ceausescu. In 1987, 219 persoane au reusit sa treaca ilegal frontiera, iar alte 594 au fost prinse. Un an mai tarziu, o alta metoda de plecare a capatat amploare: 6.562 de persoane ajunse in Ungaria in excursii sau in tranzit au decis sa nu mai revina in Romania. Situatia s-a schimbat din nou in 1989, dupa inasprirea conditiilor pentru obtinerea pasapoartelor. Numai in primele opt luni ale anului, 5.406 oameni au fost prinsi incercand sa treaca ilegal frontiera de vest, iar aproximativ 1.700 au reusit. Pe intregul interval analizat, documentele consemneaza 11.607 persoane prinse in tentative de trecere clandestina. Tinerii si muncitorii, in centrul exodului Statisticile Securitatii contureaza si profilul celor dispusi sa-si asume riscul unei asemenea tentative. Dintre persoanele care au reusit trecerea clandestina, 2.457 aveau intre 19 si 30 de ani, iar alte 1.015 aveau intre 31 si 40 de ani. Barbatii erau majoritari covarsitor printre cei capturati la frontiera: 9.145, fata de 2.462 de femei. Muncitorii calificati constituiau cea mai numeroasa categorie profesionala in randul celor prinsi, cu 5.450 de persoane. Documentele mai indica 2.382 de muncitori necalificati si 1.149 de elevi. In cazul celor care au ramas in Ungaria dupa excursii apar insa si numerosi specialisti: 177 de ingineri, 132 de medici si farmacisti, 136 de profesori si 49 de economisti si juristi. Inclusiv membri PCR au ales sa nu se mai intoarca Datele scot la iveala un detaliu relevant pentru nivelul de nemultumire din ultimii ani ai regimului. Printre persoanele care au plecat in excursii si au ramas ilegal in Ungaria se aflau 1.338 de membri ai Partidului Comunist Roman si 2.540 de membri ai Uniunii Tineretului Comunist. Componenta etnica difera in functie de modalitatea de plecare. Din 7.661 de cereri aprobate pentru stabilirea definitiva in strainatate, 7.367 apartineau unor etnici maghiari si 257 unor romani. In cazul trecerilor clandestine, proportia romanilor era considerabil mai mare: dintre cele 11.607 persoane prinse, 4.157 erau romani si 6.897 maghiari. Bihor, epicentrul fugii spre Ungaria Pozitia geografica a influentat puternic fenomenul. Bihorul apare in documentele citate de CNSAS cu 1.868 de treceri clandestine reusite, 3.284 de persoane prinse la frontiera si 1.984 de oameni care au ramas in Ungaria dupa calatorii. Satu Mare si Arad au inregistrat, la randul lor, numeroase tentative, in timp ce Clujul s-a remarcat prin numarul ridicat al plecarilor definitive aprobate. Statisticile provin din documente aflate in fondul Ministerului Apararii Nationale, Cabinet Iulian Vlad, ultimul sef al Securitatii comuniste. Privite la aproape patru decenii distanta, cifrele documenteaza amploarea unei crize pe care regimul incerca sa o tina sub control: tot mai multi oameni erau pregatiti sa renunte la viata construita in Romania si, uneori, sa-si riste libertatea pentru a trece dincolo de granita.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.