Politic-Social

Pronuntarea ar veni joi dupa sase amanari si la o zi dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins sesizarea Guvernului privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Executiv si instanta suprema. Miza financiara a dosarului este de aproximativ 4,8-5 miliarde de lei, suma reprezentand drepturi salariale restante rezultate in urma unor majorari stabilite retroactiv prin hotarari judecatoresti. Dosarul a ajuns la ICCJ dupa decizia Curtii de Apel Bucuresti Litigiul se afla in faza de recurs, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis, pe 5 mai, actiunea formulata de Inalta Curte si a obligat Guvernul si Ministerul Finantelor sa asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecatorilor, inclusiv prin rectificare bugetara. CAB a stabilit ca executarea obligatiilor trebuie facuta in termen de 10 zile de la ramanerea definitiva a hotararii. In cazul intarzierii, instanta a prevazut penalitati de 1% pentru fiecare zi de intarziere, precum si o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere. Inalta Curte a sustinut in actiunea introdusa in instanta, semnata de presedinta institutiei, Lia Savonea, ca neplata sumelor afecteaza dreptul de proprietate al judecatorilor care detin titluri executorii neachitate de mai mult de zece ani. Totodata, instanta a invocat incalcarea principiului separatiei puterilor in stat si afectarea autoritatii hotararilor judecatoresti. Guvernul a contestat decizia si a cerut interventia CCR Guvernul si Ministerul Finantelor au formulat recurs impotriva hotararii Curtii de Apel Bucuresti. Executivul a sustinut ca o instanta nu poate obliga Guvernul sa aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetara si a cerut, in timpul procesului, sesizarea Curtii Constitutionale si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. In luna iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anuntat ca Guvernul sesizeaza CCR pentru solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala cu Inalta Curte. Argumentul Executivului a fost ca instanta s-ar fi substituit puterii executive si legislative in ceea ce priveste elaborarea si executarea bugetului de stat. CCR a respins sesizarea Guvernului Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila sesizarea formulata de Ilie Bolojan privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si ICCJ.** Sesizarea fusese depusa in 2 iulie si viza tocmai disputa privind plata restantelor salariale. Decizia CCR a venit cu o zi inainte de termenul stabilit de ICCJ pentu pronuntarea in recurs. Inalta Curte a salutat decizia CCR, sustinand ca aceasta confirma argumentul potrivit caruia nu a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre cele doua autoritati. Instanta suprema a aratat, de asemenea, ca litigiul privind plata drepturilor salariale trebuie solutionat in cadrul procesului aflat pe rolul ICCJ. De unde provin cele aproape 5 miliarde de lei Sumele revendicate de magistrati provin din drepturi salariale stabilite prin hotarari judecatoresti, inclusiv ca urmare a unor majorari aplicate retroactiv. Potrivit informatiilor prezentate in dosar, in 2023 Inalta Curte si Parchetul General au decis majorarea salariilor judecatorilor si procurorilor cu 25%, in urma unor hotarari judecatoresti, cu aplicare retroactiva incepand din 2018. O parte dintre plati a fost ulterior amanata, in contextul constrangerilor bugetare si al deciziilor Guvernului privind alocarea fondurilor. Pentru 2026, suma aflata in litigiu este estimata la aproximativ 4,8 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de premierul interimar Ilie Bolojan. Sase amanari ale pronuntarii ICCJ a amanat de sase ori pronuntarea in dosar. Ultima amanare a fost decisa la 17 septembrie, cand instanta a stabilit ca solutia sa fie anuntata pe 8 octombrie. Pronuntarea de joi este importanta atat pentru bugetul de stat, cat si pentru modul in care vor fi executate eventualele obligatii stabilite definitiv in sarcina Guvernului si Ministerului Finantelor. Daca hotararea Curtii de Apel Bucuresti va fi mentinuta, obligatia privind asigurarea fondurilor pentru plata restantelor va deveni definitiva, in conditiile stabilite de instanta. Daca recursul Executivului va fi admis, situatia platilor si efectele deciziei CAB vor fi reevaluate in functie de solutia ICCJ.