Politic-Social

Inalta Curte de Casatie si Justitie a intervenit luni in controversa provocata de intalnirea dintre presedinta CCR, Elena-Simina Tanasescu, si Ilie Bolojan, sustinand ca explicatiile oferite pana acum nu clarifica pe deplin circumstantele intrevederii si nu inlatura ingrijorarile aparute in sistemul judiciar. Instanta suprema vorbeste despre o situatie de o "gravitate institutionala aparte" si invoca direct faptul ca Ilie Bolojan este parte intr-o cauza aflata pe rolul Curtii Constitutionale. "Curtea Constitutionala este chemata sa solutioneze, printre altele, un conflict juridic de natura constitutionala declansat chiar de catre domnul Ilie Bolojan, iar presedinta Curtii participa la solutionarea cauzei in calitate de judecator", arata ICCJ. ICCJ: Arbitrul constitutional trebuie sa fie in afara oricarei aparente de influenta Inalta Curte sustine ca problema nu este numai existenta unei eventuale influente, ci si aparenta pe care o asemenea intalnire o poate crea. "Intr-un conflict intre puterile statului, arbitrul constitutional trebuie nu doar sa fie independent si impartial, ci sa se situeze, fara echivoc, in afara oricarei aparente rezonabile de influenta sau de apropiere fata de una dintre parti", transmite instanta suprema. ICCJ critica si conditiile in care a avut loc intrevederea, aratand ca, potrivit informatiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfasurat la sediul niciuneia dintre institutiile reprezentate de cei doi si nu fusese anuntata anterior. Instanta suprema considera ca aceasta conduita poate afecta increderea publica in impartialitatea viitoarelor solutii ale CCR. Finlul comunicatului este formulat in termeni deosebit de duri. Inalta Curte afirma ca situatia "nu poate ramane neclarificata si nici fara consecinte institutionale pe masura gravitatii sale" si sustine ca responsabilitatea functiei presupune "asumarea consecintelor necesare" atunci cand apar indoieli legitime asupra aparentei de impartialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tanasescu, insa formularea referitoare la "consecinte institutionale" si la "asumarea consecintelor necesare" ridica presiunea asupra conducerii Curtii Constitutionale. De ce intalnirea Tanasescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit dupa aparitia informatiilor potrivit carora Elena-Simina Tanasescu si Ilie Bolojan s-au intalnit vineri, 14 august, in biroul presedintelui Senatului, Mircea Abrudean. Intalnirea nu fusese anuntata public si a avut loc cu numai cateva zile inainte ca CCR sa reia dezbaterile asupra unor dosare cu miza politica si institutionala, inclusiv Legea integritatii. CCR a raspuns criticilor sustinand ca intalnirile presedintei Curtii cu reprezentantii Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind "buna organizare, administrare si desfasurare a activitatii institutiei". Curtea a mai precizat ca nicio cauza aflata pe rol nu poate fi discutata in afara cadrului procedural si legal. Explicatiile nu au stins insa controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la randul sau clarificari despre imprejurarile intalnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc in biroul presedintelui Senatului si subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, cand Simina Tanasescu, pe atunci consilier prezidential, si-a dat demisia in urma controverselor provocate de o intalnire cu un judecator al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern si Inalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al interventiei ICCJ este faptul ca institutia este ea insasi parte intr-un conflict constitutional cu Guvernul, conflict declansat prin sesizarea facuta de Ilie Bolojan. Disputa priveste plata restantelor salariale ale magistratilor. Inalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel Bucuresti a admis in prima instanta actiunea. Guvernul a sustinut ca o instanta nu poate obliga Executivul sa redistribuie bani din buget si ca puterea judecatoreasca s-ar fi substituit astfel puterii executive si legislative. CCR a dezbatut conflictul in luna iulie, dar a amanat pronuntarea pentru 23 septembrie. In aceste conditii, ICCJ considera ca intalnirea dintre persoana care a declansat conflictul constitutional si presedinta institutiei care trebuie sa il arbitreze necesita un standard de transparenta si impartialitate deosebit de ridicat. Noua pozitie a Inaltei Curti amplifica astfel disputa institutionala inceputa la finalul saptamanii trecute: dupa CSM si conducerile instantelor din tara, chiar una dintre partile conflictului aflat pe masa CCR reclama acum riscul ca asupra viitoarei decizii sa planeze o "suspiciune rezonabila" de influenta sau lipsa de impartialitate.