|
Accesează contul My Orange
11.08.2026, 22:40 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Era ceva remarcabil la Mohenjo-daro, cel mai mare oras al civilizatiei Indusului, care s-a dezvoltat in anumite parti din Pakistan si India intre anii 2600 si 1900 i.Hr.: a inversat regulile obisnuite ale istoriei intr-un anumit aspect. Cercetatorii au analizat dimensiunile celor 309 proprietati excavate in situl antic, potrivit ScienceAlert. Folosind dimensiunea locuintei ca indicator al bogatiei, cercetatorii au descoperit ca diferenta dintre cei mai bogati si cei mai saraci locuitori era mult mai mica decat in orase antice comparabile din Grecia sau din civilizatia mayasa. Deoarece locuintele puteau fi si datate, echipa a putut observa ca inegalitatea s-a redus in timp, pe masura ce Mohenjo-daro continua sa prospere. Diferenta dintre locuintele mari si mici s-a redus "Datele istorice provenite din orasul antic arata ca, pe masura ce orasul s-a maturizat, diferenta dintre cele mai mari si cele mai mici locuinte s-a redus. De fapt, in ultimii sai ani, diferenta de bogatie din acest urias centru urban scazuse la niveluri caracteristice primelor sate agricole", spune un arheolog. Calculul folosit de cercetatori se numeste coeficient Gini, un instrument utilizat frecvent de arheologi pentru a estima cat de bogata era o gospodarie pe baza dimensiunii locuintei - proprietatile mai mari necesitand costuri mai ridicate pentru constructie, intretinere si exploatare. Pe aceasta scala, 0 inseamna egalitate perfecta, iar 1 inseamna inegalitate totala. Mohenjo-daro a obtinut un scor de 0,44, comparativ cu 0,86 pentru orasul grec Knossos din epoca bronzului si 0,75 pentru situl mayas Palenque. Orasul pare sa fi devenit mai egalitar de-a lungul timpului Ideea ca Mohenjo-daro ar fi fost un model de egalitarism nu este complet noua, intrucat absenta palatelor grandioase, a mormintelor si a statuilor a fost remarcata in repetate randuri. Cu toate acestea, noua analiza a dimensiunilor proprietatilor le ofera expertilor date concrete despre cat de egal erau distribuite resursele - si despre modul in care aceasta situatie s-a schimbat in timp. Cercetari anterioare au scos la iveala si alte indicii ca aceasta civilizatie functiona in beneficiul grupului, mai degraba decat al indivizilor - inclusiv faptul ca sigiliile de piatra, o metoda timpurie de gestionare a creditelor si datoriilor, erau descentralizate, iar unitati standardizate de masura si greutate erau folosite de oameni din clase si comunitati diferite pentru a asigura corectitudinea. Alte studii au sugerat, de asemenea, ca locuitorii din Mohenjo-daro se intalneau in "spatii deliberative", unde avea loc guvernarea orasului si unde timpul, efortul si resursele erau investite in proiecte care aduceau beneficii intregii comunitati. Toate acestea pun sub semnul intrebarii ideea ca o prosperitate in crestere trebuie sa insemne si o inegalitate in crestere. In lumea contemporana, in care diferenta dintre bogati si saraci se mareste, oamenii pot gasi lectii in experienta civilizatiei Indusului.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.