Cultura si divertisment

Invitat in podcastul "Altceva", realizat de Adrian Artene, profesorul Daniel Onofrei a vorbit despre tiparele matematice care se repeta in natura, explicand ca aceasta poate fi descrisa prin modele matematice observabile atat in lumea vie, cat si la scara cosmica. Tiparele matematice ale Universului Unul dintre cele mai cunoscute exemple invocate in sprijinul ideii ca Universul este guvernat de reguli matematice este sirul lui Fibonacci, asociat cu proportia de aur si identificat in structuri dintre cele mai diverse, de la semintele florii-soarelui si cochiliile melcilor pana la forma unor galaxii. Repetarea acelorasi modele in sisteme aparent fara legatura intre ele a alimentat de-a lungul timpului intrebarea daca natura urmeaza un limbaj matematic comun. Sirul este construit dupa o regula simpla: fiecare numar este suma celor doua precedente. Raportul dintre doua numere consecutive din sir tinde catre asa-numitul numar de aur, considerat de secole un simbol al armoniei matematice. Intrebarea care i-a preocupat deopotriva pe filosofi, matematicieni si oameni de stiinta este de ce aceeasi secventa matematica poate fi intalnita in contexte atat de diferite: in forma cochiliilor de melc, in aranjamentul semintelor de floarea-soarelui sau chiar in structura galaxiilor. Daca Universul ar fi rezultatul exclusiv al hazardului, cum se explica aparitia repetata a acelorasi structuri? Daniel Onofrei a precizat ca importanta sirului lui Fibonacci depaseste cu mult simpla curiozitate matematica. "La un nivel mai profund, avem un aparat matematic care caracterizeaza fenomene total diferite ale naturii", a spus profesorul, explicand ca exista aceleasi structuri sau reguli matematice care descriu aspecte foarte diferite ale lumii naturale. De la problema matematica la tipar universal Leonardo Fibonacci este cunoscut astazi mai ales pentru sirul care ii poarta numele, insa contributia sa a fost mult mai ampla. Matematicianul italian a jucat un rol important in raspandirea numeralelor arabe in Europa medievala, intr-o perioada in care continentul folosea inca abacul si sistemele de calcul mostenite din Antichitate. Desi a aparut initial ca solutie la o problema matematica, sirul lui Fibonacci avea sa devina una dintre cele mai cunoscute succesiuni numerice, fiind identificat ulterior in numeroase structuri naturale. Onofrei: Singurul mod in care putem sti totul este prin credinta In viziunea matematicianului roman, prezenta acestor modele nu inseamna ca matematica ofera raspunsuri la toate intrebarile despre Univers. Dimpotriva, studiul matematicii ii invata pe oameni cat de limitata este, in realitate, cunoasterea umana. "Matematica ne invata ca stim foarte putin si stim doar in parte si singurul mod in care putem sti totul este prin credinta. Asta este concluzia mea", a afirmat el. Pentru Daniel Onofrei, matematica nu exista izolata de restul realitatii, ci se afla intr-o permanenta legatura cu alte domenii ale cunoasterii si ale vietii. "Ea se gaseste peste tot (...), in conexiune cu domeniile de interes, in conexiune cu alte aspecte ale vietii", a spus profesorul. Ordinea ascunsa a lumii Matematicianul, care le vorbeste frecvent studentilor despre limitele cunoasterii si despre relatia dintre stiinta si spiritualitate, considera ca matematica nu epuizeaza misterele existentei. Ea poate insa dezvalui ordinea ascunsa a lumii si poate deschide noi perspective asupra unor intrebari care ii preocupa pe oameni de secole: este Universul rezultatul intamplarii sau expresia unei ordini mai profunde? Un matematician roman in mediul academic american Format in Romania si stabilit de peste doua decenii in mediul academic american, Daniel Onofrei preda matematica la Universitatea din Houston, unde activeaza atat in cadrul Departamentului de Matematica, cat si al Departamentului de Inginerie Electrica. Cu studii si stagii de cercetare in Europa si Statele Unite, profesorul roman a publicat numeroase lucrari stiintifice si a participat la proiecte de cercetare pentru Departamentul Apararii al SUA, inclusiv in domeniul reducerii amprentei radar a aeronavelor. Activitatea sa stiintifica acopera domenii ale matematicii aplicate si ingineriei, rezultate ale cercetarilor sale fiind publicate in reviste de specialitate internationale.