Politic-Social

Intr-un punct de vedere transmis in urma acuzatiilor aparute in spatiul public, Pahontu afirma ca informatiile care il vizeaza sunt neadevarate si sustine ca parcursul sau profesional a fost cunoscut si verificat de-a lungul timpului. Pahontu: "Nu am ascuns niciodata aspecte privind parcursul meu profesional" "Decembrie 1989 si iunie 1990 sunt rani deschise ale Romaniei. Oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor si toti romanii merita adevarul, iar cei care ocupa functii de incredere publica au datoria sa raspunda intrebarilor despre trecutul lor. De aceea raspund, cu fapte care pot fi verificate. Afirmatiile care ma vizeaza sunt neadevarate si lipsite de fundament. Nu am ascuns niciodata aspecte privind parcursul meu profesional. Datele sunt cunoscute in spatiul public si sunt disponibile in mediul virtual de foarte multi ani". Pahontu spune ca nu a desfasurat activitati care sa fi vizat incalcarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale si sustine ca verificarile CNSAS pot clarifica aceste aspecte. "Pozitia mea este simpla: nu am desfasurat niciodata activitati care sa vizeze incalcarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale si care ar putea fi incadrate in categoria faptelor de "politie politica". Avand in vedere actiunile mele din acea perioada, am convingerea ca acest aspect va fi evidentiat de verificarile intreprinse de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, institutie care are la dispozitie toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmatiilor mele". Ce spune despre prezenta sa in timpul Revolutiei din 1989 "Resping cu fermitate orice acuzatie de implicare in reprimarea violenta a manifestatiilor care au avut loc in zilele de 21 si 22 decembrie 1989 in Piata Universitatii si in violentele impotriva protestatarilor din Piata Universitatii, din zilele de 13-14 iunie 1990", precizeaza Pahontu, in punctul de vedere transmis. Pahontu precizeaza ca, in perioada 1987-1989, a fost comandant de pluton in cadrul Trupelor de Securitate, cu atributii in domeniul transmisiunilor. Acesta spune ca, in decembrie 1989, avea 25 de ani si era locotenent si comandant al unui pluton de transmisiuni din cadrul unei companii de asigurare de lupta si transport. "Am absolvit cursurile Scolii Militare de Ofiteri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni, iar in perioada 1987-1989 am fost comandant de pluton in cadrul Trupelor de Securitate, avand atributii exclusiv in domeniul transmisiuni. In decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent si comandant al unui pluton de transmisiuni in compania de asigurare de lupta si transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Romane de azi si nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atributii informativ-operative si de cercetare penala", potrivit lui Pahontu. Pahontu spune ca compania din care facea parte era o subunitate de sprijin logistic, formata dintr-un pluton de transmisiuni, unul de aparare antiaeriana, unul logistic, unul de conducatori auto si un alt pluton logistic: "Componenta companiei in care activam era urmatoarea: un pluton transmisiuni, un pluton de aparare antiaeriana, un pluton logistic (bucatari), un pluton conducatori auto si un alt pluton logistic (gospodaria agroalimentara). Prin insasi structura ei, compania era o subunitate de sprijin logistic, specializata in activitati de suport pentru celelalte subunitati din cadrul UM 0305", precizeaza Pahontu". Acesta afirma ca, "in seara zilei de 21 decembrie 1989, compania din care faceam parte s-a deplasat, la ordin, in trei locuri: in jurul orei 20:00, am primit ordin sa ne deplasam la Casa Scanteii (denumita in prezent Casa Presei Libere); in jurul orei 21:00, am primit ordin sa ne deplasam pe platoul din fata restaurantului Cina si, in jurul orei 22:00, am primit ordin sa intram in dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumita in prezent str. Ion Campineanu), pe care nu l-am parasit pana la ora 02:00 (22 decembrie), cand am primit ordinul sa ne intoarcem la camioanele de transport ale unitatii, in care am ramas, in repaos, pana in dimineata zilei de 22 decembrie 1989". Pahontu sustine ca dispozitivul in care se afla era pozitionat in spatele unor cordoane de Militie si de militari ai Ministerului Apararii Nationale: "In seara zilei de 21 decembrie 1989, dupa ce am primit ordinul in jurul orei 22:00, am intrat in dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersectia cu strada Academiei (denumire pastrata si in prezent), fara a avea asupra noastra munitia care a ramas in lazi sigilate, in camioanele parcate in zona. In fata dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Balcescu (denumire pastrata si in prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Militie. In fata acestora, la alti 150 metri, pe trotuarul de la iesirea in Bulevardul Nicolae Balcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apararii Nationale. In fata lor, pe bulevard, erau stationate blindate si forte ale Ministerului Apararii Nationale". "In cele aproximativ patru ore in care ne-am aflat in dispozitivul de la intersectia strazilor 13 Decembrie si Academiei, nici eu si nici militarii aflati in subordinea mea nu ne-am modificat pozitia si nu am avut vreun contact direct cu revolutionarii", sustine Pahontu. "Nu am fost la baricada de la Intercontinental" Pahontu descrie si situatia din dimineata de 22 decembrie, cand afirma ca a primit ordin sa reintre in dispozitivul de la intersectia strazilor 13 Decembrie si Academiei. Acestsa spune ca, in jurul orei 10:00, manifestantilor le-a fost permis accesul in Piata Republicii, actuala Piata a Revolutiei. "In acea dimineata, dispozitivul din zona era format astfel: in fata noastra se afla un cordon de subofiteri si ofiteri de Militie, iar in spate doua blindate ale M.Ap.N. In jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestantilor in Piata Republicii (in prezent Piata Revolutiei), iar acestia ne-au imbratisat si ne-au dat flori si mancare". Pahontu afirma ca, ulterior, a primit ordin sa se retraga, iar la revenirea in unitate munitia a fost verificata. "Reiterez, fara echivoc: in niciun moment din timpul evenimentelor din 21 si 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflati in subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental si nici pe Bulevardul Nicolae Balcescu, nu am avut munitie asupra noastra si nu am avut niciun contact cu revolutionarii, cu exceptia momentului in care acestia au fraternizat cu militarii, asa cum am precizat deja. Aceasta este realitatea acelor zile, pe care am consemnat-o si in declaratia din martie 1990". Ce spune despre acuzatiile privind represiunea din iunie 1990 "Afirmatiile martorilor sunt demontate chiar de catre generalul Catalin Ranco Pitu, fost procuror sef al Sectiei Parchetelor Militare, care a instrumentat si semnat ultimul rechizitoriu al dosarului Revolutiei. Acesta a declarat public ca: "Generalul Lucian Pahontu nu a fost cercetat personal niciodata pe parcursul celor 36 de ani, perioada care s-a scurs din 1989 incoace. Declaratia lui scrisa, aflata la dosar, a fost data pentru ca toate cadrele trupelor fostei Securitati, USLA, Directia a V-a etc., au fost audiate declarativ in baza vechiului Cod Penal, adica e vorba de declaratie olografa (...) Dar, nu exista nicio proba ca Pahontu a participat la represiune (...) Pahontu, la acea vreme, era un militar cu grad mic (...) Eu, ca anchetator, consider ca nu mi-a scapat nicio proba si ca, in ceea ce il priveste pe Pahontu, nu exista niciun indiciu ca a participat direct la comiterea unor infractiuni!", spune Pahontu. Pahontu respinge si acuzatiile privind implicarea in violentele impotriva protestatarilor din Piata Universitatii, din 13 si 14 iunie 1990. "De asemenea, resping cu fermitate orice acuzatie de implicare in violentele impotriva protestatarilor din Piata Universitatii, care au avut loc in zilele de 13-14 iunie 1990. In cele doua zile, eu si militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din Bucuresti. In intervalul respectiv, am ramas in cazarma, conform documentelor aflate in arhiva Jandarmeriei Romane". Potrivit lui Pahontu, documentele militare ar putea demonstra ca el si militarii aflati in subordinea sa nu au parasit cazarma in cele doua zile. "Potrivit regulamentelor militare, orice actiune se realizeaza in baza unui ordin care este consemnat in documente ce se arhiveaza si se pastreaza. Potrivit acestora, nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am parasit cazarma pana in data de 15 iunie 1990, cand am primit ordin sa particip, cu 72 de militari, la mentinerea ordinii publice in Piata Universitatii". Acesta sustine ca, la 15 iunie, cand unitatea sa a fost trimisa in Piata Universitatii, nu mai aveau loc manifestatii si nu au fost inregistrate violente: "In acea zi nu au avut loc manifestatii in Piata Universitatii, nu au fost inregistrate violente, iar minerii s-au retras din zona respectiva si au plecat spre Valea Jiului". "Imi doresc ca acuzatiile sa fie clarificate cat mai curand" Pahontu mai sustine ca activitatea sa a fost verificata in repetate randuri de institutiile abilitate, inclusiv inaintea numirii in functia de director al SPP. "De-a lungul timpului, activitatea mea a fost verificata in repetate randuri de institutiile abilitate, inclusiv la numirea in functia actuala, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, sa fi ramas nedescoperite si nesanctionate, daca ar fi existat". Directorul SPP afirma ca isi doreste ca acuzatiile sa fie clarificate si face referire la parcursul institutiei pe care o conduce, precum si la principiile pe care spune ca si le-a asumat in cariera sa. "Imi doresc ca acuzatiile ce mi se aduc si care imi lezeaza demnitatea si cariera de militar sa fie clarificate cat mai curand. De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul fata de oameni si mi-am ghidat actiunile dupa valori precum integritate, loialitate, respect si responsabilitate".