Externe

Scrutinul este primul organizat dupa protestele conduse de tineri care au izbucnit in urma cu aproape un an si dupa tentativa masiva de traversare a frontierei catre enclava spaniola Ceuta din aceasta vara. Cele doua evenimente au adus in prim-plan frustrarile unei parti a tinerilor marocani, in special in privinta perspectivelor economice si a accesului la servicii publice. 395 de mandate sunt puse in joc La alegeri participa 28 de partide, inclusiv o alianta formata special pentru acest scrutin, precum si doua liste de candidati independenti. Pentru cele 395 de locuri ale Camerei Reprezentantilor au fost inregistrate 7.288 de candidaturi. Pe listele electorale sunt inscrisi 15.801.162 de alegatori. Potrivit autoritatilor marocane, acestea sunt cele de-a 12-a alegeri legislative organizate de la independenta tarii. Tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani reprezinta doar 4% dintre alegatorii inscrisi, in timp ce persoanele de peste 60 de ani reprezinta mai mult de 29%. Locurile de munca, una dintre principalele teme Economia Marocului continua sa creasca si sa atraga investitii, insa aceasta evolutie nu a dus la suficiente locuri de munca, in special pentru tineri. Potrivit datelor citate de Associated Press, rata somajului in randul tinerilor a ajuns la 37% in 2025, iar milioane de persoane cu varste intre 15 si 29 de ani nu se aflau nici in educatie, nici pe piata muncii si nici in programe de formare. In campanie, partidele au pus accent pe crearea de locuri de munca, cresterea veniturilor, locuinte mai accesibile, imbunatatirea sistemului medical si reformarea educatiei. RNI, unul dintre partidele aflate la guvernare, promite crearea unui milion de locuri de munca si un salariu minim lunar garantat de 5.000 de dirhami, aproximativ 525 de dolari. PAM, un alt partid al coalitiei de guvernare, a anuntat, de asemenea, obiectivul de a crea un milion de locuri de munca si a propus masuri pentru facilitarea accesului tinerilor la locuinte. Partidul Istiqlal promite accelerarea accesului la tratamente in spitalele publice, formatiunea de stanga PPS propune reducerea abandonului scolar si intarirea masurilor anticoruptie, iar partidul islamist moderat PJD pune accent pe reducerea diferentelor economice dintre marile centre urbane si restul tarii. Cine ar putea conduce viitorul guvern Constitutia marocana prevede ca regele desemneaza premierul din partidul care obtine cea mai mare pondere de mandate in alegeri. Cum niciun partid nu este asteptat sa obtina singur majoritatea absoluta, formarea unei coalitii va fi necesara. Printre numele vehiculate se afla Fouzi Lekjaa, ministrul bugetului si presedintele Federatiei Marocane de Fotbal. Lekjaa a intrat in conducerea PAM inaintea alegerilor si conduce comitetul responsabil de organizarea turneului final al Cupei Mondiale de fotbal din 2030. Un alt nume discutat este Fatima-Zahra Mansouri, primarul orasului Marrakech si ministrul amenajarii teritoriului. In cazul in care ar ajunge premier, ea ar deveni prima femeie care ocupa aceasta functie in Maroc. Premierul in exercitiu, Aziz Akhannouch, care conduce guvernul din 2021, nu mai candideaza dupa ce a renuntat in acest an la conducerea RNI. Monarhia pastreaza un rol central Alegerile stabilesc componenta parlamentului si viitorul guvern, dar regele Mohammed al VI-lea pastreaza atributii importante in domenii strategice, inclusiv in aparare si politica externa. Reuters noteaza ca scrutinul nu este de asteptat sa modifice fundamental echilibrul de putere din Maroc, unde monarhia continua sa aiba un rol decisiv in orientarea unor politici majore. Tinerii, intre protest si retragerea din politica Protestele conduse de generatia Z din ultimul an au reflectat nemultumiri legate de educatie, sanatate, somaj si lipsa oportunitatilor economice. O parte dintre tineri au ales sa protesteze sau sa incerce sa paraseasca tara, in loc sa se implice in politica traditionala. Tentativa masiva de traversare catre Ceuta din aceasta vara a fost un alt semnal al frustrarilor economice. Unele dintre persoanele care au incercat sa ajunga in enclava spaniola spun ca nu intentioneaza sa voteze, in timp ce alti tineri considera ca presiunea exercitata prin proteste ar putea determina partidele sa raspunda mai bine problemelor lor. Participarea la vot, urmarita indeaproape Dintre cei aproximativ 26,7 milioane de marocani eligibili sa voteze, 15,8 milioane sunt inscrisi pe listele electorale. Participarea este urmarita indeaproape, in special in randul tinerilor, ca indicator al nivelului de incredere in institutiile politice. Mai multe formatiuni si organizatii au cerut boicotarea scrutinului, argumentand ca alegerile nu ofera suficiente garantii privind reprezentarea politica.