Politic-Social

"Le-am apasat exact buba unde ascundeau infectia, iar reactia a venit imediat: au scos ragusitele voci de serviciu", a scris ministrul Radu Miruta pe pagina oficiala de Facebook. Reactia vine dupa ce managerul general al Romarm si presedintele Organizatiei Patronale Industria de Aparare, Razvan Pircalabescu, l-a acuzat de "inalta tradare" si "subminarea economiei nationale", intr-o interventie televizata. Miruta a respins afirmatiile potrivit carora Ministerul Apararii ar decide direct firmele sau locatiile de productie din programul SAFE. "Ministerul Apararii nu decide nici firmele, nici locatiile proiectelor SAFE. Apararea stabileste doar specificatiile tehnice. Apoi, alte institutii ale statului analizeaza unde pot fi produse echipamentele cu cerintele Armatei. Dar cei vizati de faptul ca am facut totul transparent si astfel nu mai au grade de libertate imping in fata esalonul doi si arunca in spatiul public cuvinte mari, rostite fara acoperire, intr-o ultima incercare de a-si pastra controlul asupra banilor publici, asa cum au facut zeci de ani", a precizat el. Ministrul mai sustine ca in jurul programului SAFE au aparut atacuri publice motivate de pierderea influentei asupra modului in care erau gestionate contractele din industria de aparare. "Cei vizati de faptul ca am facut totul transparent si astfel nu mai au grade de libertate imping in fata esalonul doi si arunca in spatiul public cuvinte mari, rostite fara acoperire", a mai afirmat acesta. Referindu-se direct la Razvan Pircalabescu, ministrul a facut trimitere la perioada in care a condus Ministerul Economiei, afirmand ca a sesizat nereguli privind conducerea Romarm. "Cand eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele aratau clar: ajunsese in functie pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formala a dosarului Mai mult, ocupa simultan pozitii incompatibile - in industria de aparare si in structura responsabila de comert exterior", a declarat Miruta. Miruta vorbeste despre existenta unei retele de influenta in companiile de stat "O retea intreaga, legata in acelasi punct de comanda, a orchestrat situatii absurde: subalterni pusi in comisii care isi numeau apoi in functia de deasupra proprii superiori. Asa a ajuns si Pircalabescu, din sef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm - in subordinea aceluiasi ministru", a afirmat ministrul, sustinand ca astfel de practici au dus la "bani in buzunarele unora si degradare in companiile statului". In opinia sa, reactiile din prezent sunt consecinta incercarilor de a reforma sistemul. "Ca ministru al Economiei am inceput sa destructurez aceasta retea care a blocat industria de aparare. De aici si reactiile. Sunt zgomotoase, dar goale: in spatele acuzatiilor nu exista argumente", a mai spus Miruta. "O schimbare majora fata de trecut" El sustine ca programul SAFE schimba radical modul de functionare al industriei de aparare. "Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce in Romania. Este o schimbare majora fata de trecut, cand se cumpara direct din afara. Acum, companii din Franta si Germania nu mai livreaza doar produse - vin in Romania, construiesc capacitati de productie, angajeaza oameni si platesc taxe aici. Asta inca nu le vine sa creada celor care 'orchestrau' contractele inainte: ca am impus un exemplu, pe care le va fi greu in viitor sa il ocoleasca - platim daca din acesti bani se produce fizic in Romania. Ceea ce Romarm nu a reusit, desi are miliarde in conturi nefolosite pe care nu este in stare sa le utilizeze pentru investitii, incepe sa se intample prin SAFE", a transmis Miruta. "Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul ca se uita umiliti cum s-a reusit ceea ce ei n-au reusit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut si stapanit, in care incompetenta era recompensata, iar banii publici erau directionati", a incheiat Miruta. Programul SAFE (Security Action for Europe) este o initiativa a Uniunii Europene estimata la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care Romaniei ii revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapa a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisa spre aprobare.