Economic

Proiectul, aflat in consultare publica pana in data de 5 septembrie 2026, prevede eliminarea impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS), platit de companiile care desfasoara activitati in sectoarele petrol si gaze naturale. Concret, propunerea abroga articolul 462 din Codul fiscal. Initiativa ii apartine deputatului USR Adrian Echert, care a solicitat si dezbaterea acesteia in procedura de urgenta. Taxa nu este noua. Impozitul specific pe cifra de afaceri pentru companiile din petrol si gaze se aplica de la 1 ianuarie 2024, initial pentru contribuabilii cu o cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Cota a fost stabilita la 0,5% din cifra de afaceri ajustata potrivit Codului fiscal. Din 2025, taxa a fost extinsa si la alte categorii de contribuabili, prin eliminarea pragului de 50 de milioane de euro si includerea anumitor companii straine care desfasoara operatiuni in Romania. Cuantumul a ramas insa neschimbat. In forma actuala, ICAS se aplica pana la 31 decembrie 2026. Taxa ar putea muta traficul catre alte porturi Initiatorul sustine ca aplicarea taxei a dus la "reducerea activitatii economice si migrarea fluxurilor comerciale catre alte jurisdictii". Echert sustine si ca "tratamentul diferentiat aplicat unor operatori straini fara sediu permanent in Romania ridica probleme serioase de proportionalitate si de competitivitate regionala". Potrivit deputatului USR, in cazul activitatilor de tranzit, operatorii din alte state europene nu sunt supusi unor sarcini similare, iar "efectul imediat este devierea fluxurilor comerciale catre porturi si terminale concurente din regiune". Altfel spus, companiile ar putea alege sa isi transporte produsele prin alte porturi, in locul Portului Constanta. Initiatorul nu indica operatori care ar fi renuntat la Portul Constanta si nici date privind cantitatile sau traficul redirectionat catre alte porturi. Oil Terminal, exemplul invocat in proiect Principalul exemplu invocat este Oil Terminal, companie la care statul este actionar majoritar. Potrivit societatii, "diminuarea volumelor operate s-a tradus deja intr-o scadere semnificativa a cifrei de afaceri si intr-o pierdere de venituri fiscale pentru bugetul de stat, incluzand TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende si redevente". Echert sustine ca situatia este "paradoxala": "statul urmareste sa incaseze un impozit suplimentar, dar in realitate pierde venituri mult mai mari din scaderea activitatii unei companii strategice detinute majoritar chiar de stat". Datele financiare raportate de Oil Terminal arata, intr-adevar, ca societatea a incheiat anul 2025 cu o cifra de afaceri de aproximativ 401 milioane de lei, fata de 474 de milioane de lei in 2024, o scadere de circa 15%. Profitul net a crescut insa de la 19,2 milioane de lei la aproximativ 24,6 milioane de lei. Compania platea ICAS si in 2024, cand a inregistrat 1,63 milioane de lei reprezentand aceasta taxa, iar cifra de afaceri si profitul au fost in crestere. Taxa, contestata si de grupul Rompetrol Eliminarea taxei ar viza operatorii din mai multe segmente ale industriei petrolului si gazelor, de la extractie si rafinare pana la comertul cu combustibili, distributia gazelor si transportul prin conducte. Taxa a fost contestata si de companii din domeniu. Rompetrol Rafinare, operatorul rafinariei Petromidia, a inregistrat pentru 2025 un impozit specific pe cifra de afaceri de aproximativ 88,6 milioane de lei. Grupul Rompetrol s-a pronuntat public impotriva taxei si a contestat in instanta modul de aplicare a acesteia. Rompetrol Downstream a cerut anularea impozitului aferent anului 2024, in valoare de 9 milioane de dolari, iar pentru primul trimestru din 2025 a contestat administrativ un impozit de inca 2,3 milioane de dolari. De asemenea, Rompetrol Downstream si Rompetrol Gas au contestat si normele privind includerea accizelor in baza de calcul a taxei. Consiliul Fiscal: lipsesc datele despre impactul bugetar Initiatorul admite ca, prin renuntarea la incasarile directe din ICAS, abrogarea taxei "poate fi negativa pe termen foarte scurt" pentru buget. El sustine insa ca masura ar preveni pierderi bugetare mai mari, generate de reducerea activitatii portuare, a volumelor tranzitate si a investitiilor. Proiectul nu precizeaza insa cati bani ar pierde efectiv bugetul odata cu eliminarea taxei. Consiliul Fiscal nu si-a exprimat deocamdata opinia asupra proiectului. Potrivit institutiei conduse de Daniel Daianu, "nu au fost intrunite cerintele" prevazute de lege pentru proiectele care duc la diminuarea veniturilor bugetare. In cazul unei masuri care reduce veniturile statului, legea cere fie dovezi ca impactul "a fost luat in calcul in prognoza veniturilor bugetare si nu afecteaza tintele bugetare anuale si pe termen mediu", fie "propuneri de masuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare". Consiliul Fiscal a cerut aceste documente inainte de a se pronunta asupra proiectului. CL: Taxa nu poate fi eliminata pur si simplu Consiliul Legislativ (CL) a avizat favorabil proiectul, insa a mentionat ca eliminarea ICAS "nu poate fi analizata in mod izolat", deoarece mai multe prevederi din Codul fiscal fac trimitere la aceasta taxa si reglementeaza efectele aplicarii sale. Institutia spune ca acestea ar trebui verificate si, dupa caz, modificate, pentru a evita mentinerea unor norme ramase fara obiect sau care ar putea fi interpretate diferit. De asemenea, daca proiectul ar fi aprobat, ar trebui stabilit ce se intampla cu obligatiile fiscale aparute inainte de eliminarea taxei. Proiectul nu precizeaza cand ar urma sa intre in vigoare abrogarea, in conditiile in care actualele prevederi stabilesc deja ca taxa se aplica pana la 31 decembrie 2026. Initiativa legislativa a primit aviz favorabil si din partea Consiliului Economic si Social.