Cultura si divertisment

Studiul a fost realizat de economistele Natalia Emanuel (Federal Reserve Bank of New York), Emma Harrington (Universitatea Virginia) si Amanda Pallais (Universitatea Harvard), care au analizat cinci mari sondaje desfasurate intre 2011 si 2024, excluzand anii pandemiei, 2020 si 2021. Cercetarea, citata de publicatia italiana Il Post, a comparat angajatii din domenii in care activitatea poate fi desfasurata de la distanta cu cei care lucreaza aproape exclusiv in prezenta, precum personalul medical, bucatarii sau alti lucratori din servicii. O ora in plus petrecuta singur, in fiecare zi Rezultatele arata ca persoanele care lucreaza in domenii compatibile cu munca la distanta petrec, in medie, aproximativ o ora in plus singure in fiecare zi comparativ cu angajatii care lucreaza la sediu. [caption id="attachment_23765177" align="aligncenter" width="2560"] Atlanta, Georgia, SUA: Spatiile de birouri corporative goale si subutilizate din Atlanta devin un fenomen obisnuit, pe masura ce angajatii continua sa prefere munca de acasa, Foto: Robin Rayne/ZUMA Press Wire[/caption] Mai mult, timpul petrecut in izolare nu este compensat prin activitati sociale dupa terminarea programului. Cercetatorii au observat ca angajatii care lucreaza de acasa comunica mai rar cu colegii si interactioneaza mai putin cu echipe din afara propriului departament. Aceste schimbari sunt asociate cu un nivel mai ridicat de disconfort psihologic raportat de participanti. Cei care locuiesc singuri sunt cei mai afectati Efectele au fost mult mai pronuntate in cazul persoanelor care traiesc singure. Potrivit studiului, in ultimii ani, aproximativ un sfert dintre angajatii care lucreaza de la distanta si locuiesc singuri au declarat ca exista zile in care nu au niciun contact social direct, fata in fata. Autorii cercetarii sustin ca un astfel de nivel de izolare poate avea consecinte importante asupra sanatatii mintale. Analiza indica si o crestere mai accentuata a stresului raportat, a consultatiilor psihiatrice si a prescrierii de antidepresive si anxiolitice in randul acestui grup. Biroul ramane un spatiu important pentru relatiile sociale Cercetatoarele apreciaza ca locul de munca reprezinta, pentru multe persoane, unul dintre principalele medii in care isi construiesc relatii sociale si prietenii. Potrivit acestora, interactiunile directe sunt dificil de inlocuit prin videoconferinte sau alte instrumente digitale, chiar daca tehnologia faciliteaza colaborarea profesionala. In acelasi timp, autorii subliniaza ca rezultatele nu trebuie interpretate ca un argument pentru revenirea obligatorie la birou. Munca de acasa are si beneficii importante Studiul evidentiaza ca munca la distanta ofera avantaje incontestabile, precum reducerea timpului si costurilor de transport, mai mult timp petrecut cu familia si acces mai facil la piata muncii pentru persoanele cu dizabilitati. De aceea, cercetatorii considera ca solutia nu este renuntarea la smart working, ci gasirea unui echilibru intre activitatea de acasa si cea desfasurata la birou. Rezultatele studiului au generat si unele rezerve in mediul academic. Mai multi cercetatori au atras atentia ca analiza nu diferentiaza suficient intre angajatii care lucreaza exclusiv de acasa si cei care au un program hibrid, iar aceasta diferenta poate influenta semnificativ concluziile. Economistul Nicholas Bloom, de la Universitatea Stanford, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in studiul muncii la distanta, considera ca cea mai buna solutie pentru sanatatea mintala este ca angajatii sa poata alege modul in care lucreaza. Recomandari si posibile solutii pentru firmele angajatoare La randul sau, sociologul Emma Zang, de la Universitatea Yale, sustine ca firmele ar trebui sa trateze relatiile sociale ca parte a organizarii muncii si sa planifice inteligent zilele de lucru la birou. Pentru angajatii care lucreaza exclusiv de la distanta, aceasta propune inclusiv sprijinirea accesului la spatii de coworking sau organizarea unor intalniri periodice intre membrii echipelor. Studiul reflecta experienta pietei muncii din Statele Unite, iar autorii precizeaza ca sunt necesare cercetari suplimentare pentru a evalua daca aceleasi efecte se regasesc si in alte tari sau in alte modele de organizare a muncii.