Cultura si divertisment

Metoda foloseste structuri microscopice obtinute dintr-un virus inofensiv, care pot transporta proteine specifice celulelor canceroase si pot ajuta sistemul imunitar sa le recunoasca si sa le atace. In testele efectuate pe soareci, vaccinurile realizate prin aceasta metoda au redus riscul aparitiei tumorilor si au stimulat producerea celulelor imunitare care recunosc celulele canceroase. Cercetarea a fost coordonata de profesoara Angela Belcher, de la MIT, iar rezultatele au fost publicate in revista stiintifica Advanced Healthcare Materials. Cum functioneaza noua tehnologie La baza vaccinului se afla un bacteriofag numit M13, un virus care infecteaza bacteriile, dar care este inofensiv pentru oameni. Cercetatorii l-au modificat genetic astfel incat sa formeze o structura alungita, pe suprafata careia pot fi atasate antigene specifice tumorilor. Antigenele sunt proteine pe care sistemul imunitar le poate recunoaste si folosi pentru a identifica celulele canceroase. Prin introducerea unor antigene diferite, vaccinul poate fi adaptat pentru mai multe tipuri de cancer. O descoperire importanta a echipei a fost identificarea unei metode prin care poate fi controlata cantitatea de antigen transportata de fiecare structura virala. Cercetatorii au constatat ca aceasta proportie influenteaza puterea raspunsului imunitar. In plus, bacteriofagul M13 poate contribui el insusi la stimularea sistemului imunitar, datorita ADN-ului sau, astfel incat nu mai este neaparat nevoie de adaugarea unei alte substante pentru intensificarea reactiei organismului. "Putem controla lungimea, cantitatea si distributia antigenelor, precum si cantitatea de adjuvant. In cazul multor vaccinuri este necesara adaugarea unei substante separate pentru stimularea raspunsului imunitar, insa in acest caz toate aceste componente pot fi programate genetic", a explicat Angela Belcher. Rezultate promitatoare in testele pe soareci Pentru a verifica eficienta metodei, cercetatorii au realizat mai multe experimente pe animale. Intr-unul dintre acestea, au folosit un antigen numit SIINFEKL, utilizat in cercetarea cancerului pentru testarea raspunsului imunitar. Echipa a comparat doua formule de vaccin, una in care antigenul ocupa 6% din structura virala si alta in care proportia ajungea la 35%. Varianta cu o concentratie mai mare a antigenului a oferit o protectie mai buna. Soarecii vaccinati au fost mai putin predispusi sa dezvolte tumori dupa ce au fost expusi la celule de melanom care exprimau respectivul antigen. Totodata, cercetatorii au observat o crestere a numarului de celule T capabile sa recunoasca celulele tumorale. Intr-un alt experiment, cercetatorii au dezvoltat un vaccin care continea un neoantigen numit ADPGK, o proteina prezenta in celulele tumorale dintr-un model experimental de cancer de colon. Si in acest caz, vaccinul cu o concentratie mai mare a antigenului a redus riscul aparitiei tumorilor la soareci. Vaccinuri care ar putea fi adaptate fiecarui pacient Unul dintre principalele avantaje ale tehnologiei este ca structura vaccinului poate fi modificata in functie de tipul de cancer si de proteinele specifice tumorii. Astfel, cercetatorii spera sa poata dezvolta, in viitor, vaccinuri adaptate fiecarui pacient, care sa ajute sistemul imunitar sa recunoasca mai eficient celulele canceroase. "Pentru cancerul de colon folosim un anumit antigen. Pentru alte tipuri de cancer, putem introduce alte antigene si le putem integra in aceeasi structura", a explicat Shengnan Huang, cercetatoare la MIT si autoarea principala a studiului. De altfel, echipa de la MIT a folosit anterior aceeasi tehnologie intr-un studiu separat, in care a adaptat platforma pentru tratarea tumorilor de colon deja existente la soareci. Tehnologia nu a fost inca testata pe oameni Desi rezultatele sunt incurajatoare, cercetarea se afla inca intr-o etapa timpurie. Experimentele prezentate au fost realizate pe soareci, iar tehnologia trebuie testata in continuare inainte de a putea fi luata in considerare pentru utilizarea la pacienti. Cercetatorii isi propun sa testeze platforma si impotriva altor tipuri de cancer si sa stabileasca daca vaccinurile pot fi folosite eficient si pentru tratarea tumorilor deja formate.