Economic

Atunci cand au respins trecerea la euro, argumentul principal pentru pastrarea coroanei suedeze a fost rolul ei de "amortizor" economic, o moneda proprie ofera flexibilitate bancii centrale si poate ajuta o economie deschisa sa absoarba socuri. Acum, pe langa calculele economice, in ecuatie intra tot mai mult securitatea: razboiul declansat de invazia Rusiei in Ucraina a schimbat radical perceptiile in Scandinavia, iar Suedia, dupa "intoarcerea" in dosarul NATO, discuta si despre un posibil pas spre "nucleul" integrarii europene. In dezbaterea publica au aparut si temeri legate de rivalitatile dintre marile puteri - Rusia si China, dar si o America mai imprevizibila in logica "America First". In acest context, politicieni suedezi sustin ca tarile mai mici sunt mai expuse, inclusiv prin socuri economice sau presiuni strategice in regiune. "Suedia este acum membru deplin NATO... dar inca stam cu un picior afara, pentru ca nu facem parte din cooperarea monetara", a declarat, potrivit Bloomberg, parlamentara liberala Cecilia Ronn, care a deschis tema in parlament. Ideea sustinatorilor este ca o moneda comuna ar intari legaturile politice, ar oferi Suediei un loc la masa deciziilor in politica monetara europeana si ar completa argumentele traditionale: comert mai fluid si investitii mai usor de atras. Primele semnale institutionale au venit recent, cand ministrul de Finante Elisabeth Svantesson a anuntat ca sustine realizarea unei analize oficiale privind avantajele si dezavantajele adoptarii euro. Demersul ar putea alimenta dezbaterea inaintea alegerilor din septembrie, chiar daca evaluarea propriu-zisa ar urma sa inceapa dupa scrutin. "Lumea se schimba, iar UE se schimba... trebuie sa indraznim sa evaluam si sa analizam", a transmis Svantesson in cadrul discutiilor parlamentare. Un rol important il are si economistul Lars Calmfors, considerat influent in acest subiect, deoarece a condus comisia guvernamentala care a analizat trecerea la euro inainte de referendumul din 2003 - cand recomandarea a fost prudenta si orientata spre amanare. Acum, Calmfors este mai optimist si spune ca argumentele geopolitice sunt "foarte diferite" fata de trecut, iar apartenenta la "miezul" UE capata o valoare mai mare. Pe langa securitate, Calmfors subliniaza si aspecte economice: efectele pozitive asupra comertului si investitiilor pentru statele din zona euro ar fi fost mai mari decat anticipa in urma cu doua decenii. In plus, ciclul economic suedez ar fi devenit mai sincronizat cu zona euro, reducand nevoia unei politici monetare complet independente. Totodata, nivelurile mai scazute ale datoriei publice ar oferi guvernului spatiu pentru stimulente fiscale daca economia incetineste. Mediul de afaceri pare deja receptiv. Multi lideri reclama volatilitatea coroanei, care poate amplifica turbulentele pietelor. Finantistul Christer Gardell a sustinut ca o moneda "mica, ilichida si volatila" dezavantajeaza industria suedeza si ca acest handicap ar disparea in zona euro. In regiune, presiunea "prietenoasa" creste. Finlanda incurajeaza Suediam dar si Danemarca sa faca pasul, argumentand ca impreuna tarile nordice ar avea o influenta mai mare in arhitectura monetara a UE. Guvernatorul bancii centrale finlandeze, Olli Rehn, a punctat intr-un discurs ca, separat, statele sunt "jucatori mici", dar in euro "ar putea cantari mai mult". Pentru Suedia, miza economica europeana e majora: peste 60% din comertul cu bunuri este cu UE, comparativ cu 6,4% cu SUA, potrivit datelor din statistica oficiala suedeza. Totusi, nu toti actorii sunt categorici. Reprezentantii agentiei de promovare a comertului si investitiilor Business Sweden spun ca exista avantaje si dezavantaje: moneda proprie si banca centrala independenta au ajutat exportatorii mult timp, dar "ordinea globala bazata pe reguli este sub presiune", ceea ce obliga la o reevaluare pe termen lung. Si Romania priveste catre moneda euro Premierul Ilie Bolojan a fost intrebat despre aderarea Romaniei la zona Euro in timpul unei conferinte de presa care a avut loc in ianuarie, in Germania. "Bulgaria indeplineste componenta de deficit (...) pana nu atingem o cota sub 3%, aceasta problema nu este pe agenda (...) Tinta de anul acesta este de 6,3%- 6,2% (...) Pana in 2030 ne-am propus sa ajungem sub 3%, ar putea fi o tema pentru alegerile parlamentare din 2028", a spus Bolojan. El a adaugat ca inainte de viitoarele alegeri parlamentare, partidele din Romania ar putea semna un acord de tara prin care sa sprijine proiectul aderarii la zona Euro.